Democrația Georgiei este în pericol după amenințările partidului de guvernământ, aliniat cu Moscova, de a interzice opoziția.
Georgienii se pregătesc să voteze într-un scrutin crucial, care ar putea stabili dacă una dintre cele mai pro-occidentale foste republici sovietice va aluneca către o cale mai autoritară, aliniată cu Rusia.
De-a lungul ultimelor trei decenii, Georgia – o țară de 3,6 milioane de locuitori situată în Munții Caucaz – și-a păstrat puternic aspirațiile pro-occidentale, sondajele arătând că până la 80% dintre georgieni susțin aderarea la UE.
Cu toate acestea, în ultimii ani, guvernul condus de partidul populist Visul Georgian (GD) s-a îndepărtat din ce în ce mai mult de Occident în favoarea Rusiei, manifestând reticență în a condamna Moscova pentru invazia sa în Ucraina.
Alegerile parlamentare sunt considerate de mulți drept cele mai importante de la independența față de Uniunea Sovietică în 1991, a declarat Kornely Kakachia, directorul Institutului Georgian de Politică. „Acesta este un moment de răscruce, care va decide dacă țara devine o democrație suverană integrată cu Occidentul sau revine sub influența Rusiei”, a spus el într-un interviu acordat în capitala Tbilisi.
Observatorii de lungă durată subliniază că aceste alegeri trebuie privite printr-o perspectivă mai largă decât simpla luptă geopolitică dintre Rusia și Occident, având în vedere că viitorul democratic al țării este în joc.
Thomas de Waal, cercetător principal la Carnegie Europe și expert în regiune, a declarat: „Democrația Georgiei este în joc aici. Există un risc real ca țara să devină un stat cu un singur partid. Partidul Visul Georgian a fost destul de deschis în legătură cu direcția în care vrea să se îndrepte.”
Visul Georgian, care se află la putere din 2012, a fost fondat de misteriosul miliardar Bidzina Ivanishvili, care și-a făcut averea în Rusia în anii '90 și este considerat de mulți, atât prieteni, cât și adversari, ca fiind cea mai influentă persoană din Georgia, deși nu a mai deținut funcții publice de peste un deceniu.
În ultimele săptămâni, Ivanishvili și aliații săi au promis să interzică toate partidele majore de opoziție și să înlăture parlamentarii opoziției după alegeri, etichetându-i drept „criminali” și „trădători”.
Într-un miting public, organizat miercuri în centrul orașului Tbilisi, Ivanishvili a reiterat angajamentul de a organiza un „proces de tip Nürnberg” pentru membrii UNM, principalul partid de opoziție. UNM a fost fondat de fostul președinte al Georgiei, Mikheil Saakashvili, care se află în prezent în închisoare sub acuzații de abuz de putere, pe care susținătorii săi le consideră motivate politic.
Mesajul central al campaniei Visului Georgian este „Alegeți pacea, nu războiul”, sugerând că opoziția ar trage Georgia într-un conflict asemănător celui din Ucraina, în timp ce doar conducerea lor poate garanta pacea și stabilitatea. Panouri publicitare spectaculoase ale partidului au apărut în tot orașul, prezentând imagini cu biserici și arene sportive distruse din Ucraina, puse în contrast cu imagini pașnice din Georgia.
Rusia, care a invadat Georgia în 2008 și a susținut separatiștii în regiunile autonome de facto Abhazia și Osetia de Sud, rămâne nepopulară în rândul georgienilor obișnuiți.
Invazia rusă a Ucrainei a revitalizat opoziția pro-occidentală, care critică guvernul pentru poziția sa neutră față de Moscova și pentru reticența de a impune sancțiuni, considerând-o un semn de loialitate față de Kremlin. Totuși, unii rămân precauți în legătură cu posibilele consecințe ale provocării Rusiei.
Mesajul partidului Visul Georgian găsește cel mai mult sprijin în regiunile care au suferit grav în urma invaziei rusești din 2008 – un conflict de cinci zile pe care unii georgieni îl blamează pe politicile imprudente ale lui Saakashvili, care era președinte în acel moment. Războiul a lăsat cicatrici adânci în țară, trupele ruse oprindu-se la doar 30 de km de Tbilisi.
Maka Khutsishvili, proprietar de magazin în Tbilisi și originar din orașul Gori, unde a fost prezent în timpul unei ocupații scurte de către trupele ruse în 2008, a declarat: „Nu sunt împotriva Europei, dar avem graniță cu Rusia, nu cu Franța sau Germania. Nimeni nu va veni să ne sprijine dacă Rusia ne invadează. Tinerii care protestează împotriva guvernului poate că nu își amintesc de război, dar noi ne amintim... Acum avem nevoie de pace, iar conducătorii actuali pot garanta asta.”
Visul Georgian atrage, de asemenea, sprijin în regiunile conservatoare ale țării, departe de cafenelele hipster și magazinele de boutique care au transformat Tbilisi într-o destinație turistică populară. În regiunile industriale, unde o economie planificată centralizat oferea odinioară locuri de muncă și un anumit grad de bunăstare, șomajul și migrarea în masă au alimentat nostalgia pentru prosperitatea relativă a vechii ere sovietice.
În aceste zone, guvernul georgian, aliniat cu Biserica Ortodoxă profund conservatoare și influentă, a căutat să mobilizeze sentimentele anti-liberale prin campanii bazate pe așa-numitele „valori de familie”.
În timpul verii, parlamentul a adoptat o legislație care impune restricții ample asupra drepturilor LGBTQ+, o mișcare pe care criticii o compară cu legile adoptate în Rusia vecină, unde autoritățile au implementat o serie de măsuri represive împotriva minorităților sexuale.
Într-un interviu recent plin de sentimente transfobe și homofobe, Ivanishvili a descris Georgia ca fiind prinsă într-o luptă culturală împotriva vestului, pe care l-a acuzat că încearcă să exporte valori corozive.
Printre alte afirmații, el a susținut că în vest, părinții îi presează pe copii să se supună intervențiilor chirurgicale de schimbare a sexului și că „laptele bărbaților” era considerat „la fel ca laptele femeilor”. Criticii lui Ivanishvili au subliniat că retorica sa inflamatorie ar trebui luată în serios, subliniind mizele geopolitice implicate.
Georgia, situată între regimurile autoritare din Iran, Rusia și Turcia, oferă singura rută alternativă – pe lângă Rusia – pentru comerțul din Asia Centrală și Azerbaidjan cu vestul. Această rută a devenit din ce în ce mai importantă, pe măsură ce vestul caută să-și reducă dependența de energia rusă și să se orienteze spre resursele de petrol și gaz ale regiunii.
„Ne aflăm într-un moment unic în care guvernul transformă orientarea geopolitică și ADN-ul națiunii,” a declarat Tina Khidasheli, președinta ONG-ului Civic Idea și fostă ministră a apărării. „Cursul pro-vestic al Georgiei a fost întotdeauna o excepție în regiune. Desigur, aceasta va fi o victorie pentru Rusia, dar și pentru toate celelalte state autoritare care ne înconjoară.”
Recunoscând urgența situației, opoziția divizată a Georgiei a încercat să se unească formând patru blocuri pro-europene și s-a angajat să coopereze. Partidul UNM al lui Saakashvili, cel mai mare dintre blocuri, a declarat că este dispus să se alăture inițiativei președintei pro-vestice Salome Zourabichvili de a forma un guvern tehnocratic interimar în cazul unei înfrângeri Visului Georgian.
Zourabichvili, al cărei rol este în mare parte ceremonial, a exclus la o conferință de presă de joi orice scenariu în afara unei victorii pentru forțele pro-europene. Dar chiar și observatorii experimentați găsesc dificil să prezică rezultatul de sâmbătă, deoarece sondajele – fiecare comandat de diferite facțiuni politice – arată rezultate extrem de variate.
Visul Georgian este probabil să obțină cele mai multe voturi, dar, cu toate acestea, dacă nu va reuși să obțină o majoritate constituțională, ar putea avea dificultăți în formarea unui guvern, toate celelalte blocuri refuzând să colaboreze cu formațiunea pro-rusă.
Puțini se așteaptă la alegeri libere și corecte într-o țară în care partidele aflate la putere s-au bazat istoric pe așa-numitele „resurse administrative” – un termen umbrelă care include presiunea asupra angajaților statului de a vota și oferirea de ajutoare financiare alegătorilor, în mare parte din zonele rurale.
Liderii opoziției și ai societății civile sunt îngrijorați că, dacă sondajele arată că Visul Georgian și partidele de opoziție sunt foarte apropiate, partidul de guvernământ ar putea încerca să manipuleze rezultatele, ceea ce ar putea declanșa proteste de masă, urmate posibil de o reprimare dură din partea poliției.
O altă întrebare care se pune este dacă Ivanishvili ar renunța voluntar la putere în cazul în care ar fi învins. Kakachia crede că, pentru oligarh, rămânerea la putere va fi percepută ca o chestiune de supraviețuire personală. „Georgia are o lungă istorie de vendete politice,” a spus el. „Cine vine la putere tinde să își vizeze predecesorul, iar Ivanishvili știe foarte bine acest lucru.”
În primăvara acestui an, zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile din Tbilisi pentru a protesta împotriva adoptării unei legi privind „agenții străini”, care solicita mass-media și ONG-urilor ce primeau mai mult de 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze ca „agenți ai influenței străine”.
Legea, care pentru moment a deturnat aspirațiile Georgiei către UE, a fost etichetată drept „lege rusă” de către critici, care o compară cu legislația introdusă de Kremlin cu un deceniu înainte pentru a reduce dissentul politic în mass-media și în alte domenii, conform The Guardian.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu