Monede romane de argint, descoperite pe o insulă izolată. Sunt datate între 94 și 74 î.Hr.

O colecție rară de 27 de monede romane de argint datate între 94 și 74 î.Hr. a fost descoperită pe insula izolată Pantelleria, a anunțat luni regiunea Sicilia, conform Reuters.

Descoperirea a fost făcută în timpul unui proiect de curățare și restaurare de către o echipă condusă de arheologul Thomas Schaefer de la Universitatea Tuebingen din Germania.

Monedele au fost găsite în Acropolis, parte a Parcului arheologic Selinunte, Cave di Cusa și Pantelleria, care este unul dintre cele mai mari situri de acest tip din Marea Mediterană și include rămășițele unei colonii antice grecești fondate în secolul al VII-lea î.Hr.

Descoperirea a avut loc în același loc în care au fost dezgropate 107 monede romane de argint în 2010 și nu departe de locul în care au fost găsite, cu câțiva ani mai devreme, cele trei capete de statui imperiale celebre ale lui Caesar, Agrippina și Titus.

Ar data din epoca republicană

Monedele ar fi fost bătute la Roma și datează din epoca republicană, aceeași perioadă ca și prima descoperire.

„Această descoperire ... oferă informații valoroase pentru reconstituirea evenimentelor, contactelor comerciale și relațiilor politice care au marcat Mediterana în epoca republicană”, a declarat Francesco Paolo Scarpinato, consilier regional pentru patrimoniul cultural.

Unele monede au apărut în solul desprins în urma ploilor abundente recente, în timp ce celelalte au fost găsite sub o stâncă în timpul săpăturilor și au fost deja curățate și inventariate.

Arheologul Schaefer a speculat că această comoară a fost ascunsă în timpul unui atac al piraților și nu a mai fost recuperată.

Pepite de aur în cuarț

Cutremurele pot provoca formarea unui câmp electric în cuarţ care duce la depunerea de pepite de aur, sugerează constatările unui studiu publicat în jurnalul ştiinţific Nature Geoscience, citat luni de EFE.

O echipă de oameni de ştiinţă condusă de Universitatea Monash (Australia) a realizat experimente de laborator pentru a înţelege modul în care se formează unele depozite de aur, prin modelarea tensiunii piezoelectrice pe care ar putea-o produce cuarţul în timpul unui seism.

Cuarţul este un mineral piezoelectric, ceea ce înseamnă că generează un câmp electric atunci când este supus unui stres geologic, spre exemplu în timpul unui cutremur.

Pepitele de aur apar în special în ”venele” de cuarţ, însă mecanismele care determină formarea lor nu sunt clare, potrivit Nature Geoscience.

Unde seismice reproduse

Echipa de oameni de ştiinţă a realizat experimente de laborator cu cristale de cuarţ într-un fluid ce conţinea aur şi a reprodus undele seismice ale unui cutremur pentru a crea o tensiune piezoelectrică.

Cercetătorii au constatat că s-a generat suficientă tensiune pentru a se declanşa depunerea aurului din lichid şi acumularea de nanoparticule de aur la suprafaţă.

Autorii au emis ipoteza că acest proces s-ar putea produce în mod natural - lichidul care conţine aur se infiltrează prin ”venele” unui filon de cuarţ şi se formează pepite atunci când un cutremur generează un câmp electric în acesta.

Un nou strat de aur se poate forma ulterior, după depunerea iniţială, în urma altor evenimente piezoelectrice, au precizat cercetătorii, conform Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News