EXCLUSIV Morga din Paris câștiga din biletele de acces mai mult decât teatrul sau opera. George Curcă, INML, despre două prinderi celebre de criminali. ”Se reîntorc să vadă ce au făcut”
George Cristian Curcă, directorul INML, a vorbit, pentru DCNews și DCMedical, despre morga din Paris, transformată în muzeu, care, la un moment dat, era folosită pentru prinderea criminalilor.
O morgă similară a existat și la București, iar metoda pare ca era una eficientă, asta pentru că "criminalii se reîntorc întotdeauna ca să vadă ce au făcut și să vadă victimele", a atras atenția George Cristian Curcă.
"Am văzut desene de epocă, articole din presă despre morga din Paris. Era mai vizitată, câștiga din biletele de acces mai mult decât teatrul, decât opera, pentru că oamenii veneau, era această fascinație a morbidului. Și noi am avut un muzeu, era lângă magazinul Unirea, în centru", a spus jurnalistul Val Vâlcu.
George Cristian Curcă, directorul INML: Criminalii se reîntorc întotdeauna ca să vadă victimele
"Cred că este și acum fascinația asta. Morga din Paris, într-adevăr, mai veche cu cinzeci și ceva de ani decât cea care a fost creată de Mina Minovici în 1892 în București, avea, într-adevăr acest circuit de vizitare aproape obligatoriu, adică mergeai la Paris și era una din atracțiile orașului. Erau observați de pe un culoar și anume dintr-o încăpere toți cei care treceau prin fața geamurilor de sticlă unde erau expuse corpurile pentru că a fost ideea lui Alphonse Bertillon, primul mare criminalist francez, că criminalii se reîntorc întotdeauna ca să vadă ce au făcut și să vadă victimele. Atunci a avut două, din câte știu, poate sunt mai multe, două prinderi celebre de criminali, descoperiți în felul acesta. Știa cam despre cine e vorba numai că nu știa unde să-i caute. Și atunci, aceștia revenind pe urmele lor să vadă cum arată cei pe care i-au omorât, au fost arestați acolo, pe culoarul acela, ceea ce e formidabil.
Morga din București și proteze oculare inventate de Nicolae Minovici
Într-o vreme, și la noi, în morga aceea a Bucureștiului din 1892, exista o încăpere în care se expuneau pentru identificare și deci era modelul acesta franțuzesc, ca să spun așa. Avem muzeu și astăzi. Atunci la noi nu a fost cu bilet de intrare, la noi a fost în scopul identificării. O invenție, să zic, a lui Nicolae Minovici, privitor la protezele oculare, pe care le monta acestor decedați, pentru care a primit un premiu la Geneva, și care permitea o înfățișare foarte realistă ca în timpul vieții acestor persoane care folosea la identificare pentru că familiile știau că îi pot vedea cum îi știau ei, veneau să se uite la ei și cu ocazia asta identificau pentru că foarte mulți acceptau că sunt ai lor, fără să-i vadă din groaza de a nu vedea o persoană decedată. Întrebați find: "Acesta e al vostru?" / "Da, da, da, e al nostru". Bineînțeles că se crea o confuzie și atunci ideea asta pe care a avut-o Nicolae Minovici a creat posibilitatea ca oamenii să se confrunte cu decedații lor și în felul acesta identificarea a fost mult mai corectă. A fost spectaculos de eficientă ca metodă de identificare această protezare oculară a decedaților", a spus George Cristian Curcă, directorul INML, invitatul zilei la DC Medical și DCNews.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
