Mortul bate softul

La începutul anilor 90, familiile sărace din Republica România găsiseră o soluţie stranie de a supravieţui. Ele obişnuiau să –şi pună ruda moartă în fereastră ca să păcălească poştaşul. Atâta timp cât poştaşul îl vedea pe nea Fane în geam, chiar dacă era mai tras la faţă, îi dădea pensia, îşi oprea şi el un mic ciubuc, şi îşi vedea de drum.

 În ultimii ani, de când Republica România s-a modernizat, poştaşul a fost înlocuit cu cardul. Dar şefii de la Pensii au rămas tot pe sistemul vechi – să-l văd la faţă pe nea Fane ca să-mi dovedească că e viu.

 Aşa că în anul de graţie 2012, cucoana Doina Pârcălabu, şefa pensiilor pe ţară, adică cea care a pus în practică modernizarea ţării gândită la Cotroceni, zice că bătrânii pensionari trebuie să meagă odată la şase luni la bancă să anunţe că sunt vii.

 Că aşa funcţionează sistemul informatic modern, din gură în gură. Adică din gura pensionarului în cea bancherului, poliţistului de la evidenţa populaţiei, până ajunge în gura şefilor de la pensii. Şi asta doar datorită faptului că s-a descentralizat sistemul, aşa cum au promis la venirea la putere. Dacă era centralizat, pensionarul trebuia să vină să-l vadă chiar şefa pensiilor de la Bucureşti. Descentralizarea i-a scutit de un drum şi de o coadă.

 În anul 2050 însă, sistemul se va schimba din nou, ca o urmare firească a modernizării continuie a statului, iar softul, care e acum sub cheie deoarece s-au terminat zecile de milione de euro alocate pentru el, va fi înlocuit, fiind uzat moral.

 Iar atunci, madam Pârcălabu o să meargă odata la şase luni să demosntreze că e vie. Deocamdată sunt toţi morţi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News