Judecătorii au motivat arestarea preventivă a fostului consilier al lui Traian Băsescu, cu privire la compania căruia președintele se interesa la Sorin Blejnar.
Theodor Berna, care controlează companiile de construcţii Tehnologica Radion şi Teloxim Con, a fost arestat preventiv în 19 august, de Tribunalul Prahova.
Instanţa arată, în motivarea deciziei de arestare că Theodor Berna a folosit fraudulos propria societate comercială pentru a-şi însuşi bani obţinuţi din simulări de tranzacţii imobiliare sau din evazionarea bugetului statului, avea un mod ingenios şi complex de săvârşire a infracţiunilor şi a atras în lanţul comercial fictiv mai multe firme şi persoane.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Prahova, care a decis arestarea lui Berna prezintă, precizează că bulevarde şi străzi din Capitală sau tronsoane de metrou figurau cu lucrări de execuţie doar pe hârtie.
"Privarea de libertate a inculpatului este necesară din cauza pericolului pe care îl reprezintă inculpatul prin faptele sale reflectate în modul ingenios şi complex de săvârşire a infracţiunilor, a persoanelor fizice şi juridice atrase în lanţul comercial fictiv, maniera ingenioasă de eludare a statului şi a intereselor sale legitime, valoarea mare a cuantumului sumelor de bani evazionate în dauna bugetului statului precum şi al sumelor ce fac obiectul infracţiunii de spălare de bani, caracterul repetitiv al acţiunilor/actelor materiale comise", a scris judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus arestarea lui Berna, scrie Mediafax.
În motivare se mai arată că bulevarde şi străzi din Bucureşti trebuiau reparate prin contractele încheiate de Tehnologica Radion cu Teloxim Com şi alte firme subcontractoare, însă după verificări a rezultat că lucrările nu puteau fi executate, din cauza faptului că subcontractorii nu aveau angajaţi şi nici utilajele necesare.
Judecătorul mai arată că gradul de pericol social al faptelor comise de Theodor Berna rezultă şi din modul în care acesta, pentru a obţine sume mari de bani, s-a folosit de norme de drept civil pentru a da o aparenţă de legalitate unor acte şi fapte cu caracter infracţional. Sumele de bani erau obţinute iniţial prin eludarea legii, respectiv prin încheierea succesivă a unor antecontracte şi contracte de vânzare-cumpărare a unor terenuri la preţuri supraevaluate, precum şi din cesionarea fictivă a unor drepturi de creanţă.
Judecătorul face referire în motivare şi la o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), prin care se arată că evaziunea fiscală aduce atingere securităţii naţionale prin influenţarea negativă a sumelor colectate la bugetul consolidat al statului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News