Motivarea eliberării lui Vîntu: Judecătorii spun că flagrantul procurorilor a fost un eşec

Judecătoria Sectorului 5 a dispus cercetarea în libertate a lui Sorin Ovidiu Vîntu pe motiv că nu sunt probe suficiente cum că l-ar fi şantajat pe managerul Realitatea TV, Sebastian Ghiţă. Mai mult, judecătorul susţine că flagrantul procurorilor a fost un eşec.

Instanţa a arătat că, din probele strânse de procurori reiese că oamenii lui Sorin Ovidiu Vîntu nu ar fi încercat să intre cu violenţă în spaţiul Realitatea TV şi Asesoft.

La data de 21.04.2011, ora 15,01, Parchetul de pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat instanţa cu propunerea de arestare preventivă, pentru o perioadă de 29 zile, faţă de inculpaţii Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar, în temeiul dispoziţiilor art. 148 lit. d şi f din Codul de procedură penală, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj prevăzută de art. 194 alin 1 şi 2 Cod penal. În actul de sesizare, s-a reţinut că, de la sfârşitul anului 2010 şi pe parcursul anului 2011, până la data de 20.04.2011, inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu l-a constrâns prin ameninţare cu moartea şi cu distrugerea imaginii publice pe partea vătămată G. S. să dea suma de 150.000 euro pentru a nu determina rezilierea contractului de management încheiat în luna octombrie 2010. În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Ilie Ion Cezar, s-a menţionat că, începând cu data de 27.03.2011 şi până la data de 20.04.2011, a constrâns-o pe partea vătămată G.S. prin ameninţare, să dea suma de 150.000 euro, pentru ca inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu să nu rezilieze contractul de management încheiat în luna octombrie 2010 între SC REALITATEA MEDIA SA şi SC ASESOFT SA.

Prin încheierea din 21.04.2011 pronunţată în dosarul nr. 7667/302/2011, instanţa a respins propunerea de arestare, apreciind că nu sunt indicii suficiente din care să se poată desprinde concluzia plauzibilă că inculpaţii au comis acţiuni ce ar putea reprezenta elementul material al infracţiunii de şantaj.

Astfel, cu privire la constrângerea ca partea vătămată G.S. să accepte un act adiţional, ce ar afecta realizarea obiectivelor din contractul de management, s-a reţinut că aceasta nu a precizat în ce ar consta modificarea clauzelor contractuale şi care ar fi conţinutul actului adiţional ce era constrânsă să îl semneze.

Referitor la acţiunea inculpaţilor de a intra cu forţa, împreună cu alte persoane, în spaţiul Asesoft şi Realitatea TV şi de a profera ameninţări, s-a constatat, din planşele foto prezentate, că nu s-a putut observa vreo persoană exercitând acte de violenţă şi nici nu a fost identificată sau audiată vreuna din persoanele care apar în aceste fotografii, pentru a confirma sau infirma susţinerile părţilor.

În ceea ce priveşte convorbirea din 02.04.2010, ocazie cu care se pretinde că s-ar fi proferat ameninţarea cu suprimarea fizică a părţii vătămate, solicitându-se plata sumei de 200.000 euro, instanţa a reţinut că proba prezentată nu constituie înregistrarea integrală a discuţiei, iar cuprinsul acesteia nu poate fi considerat a reprezenta o acţiune de ameninţare, având în vedere conţinutul cu neputinţă de crezut al majorităţii acestor afirmaţii, precum şi contextul dialogului dintre partea vătămată şi inculpatul Sorin Ovidiu Vîntu cu privire la clauzele contractului, context în care inculpatul enumeră şi alte opţiuni: să îi dea părţii vătămate banii investiţi, să denunţe personal contractul şi să se adreseze instanţei judecătoreşti pentru soluţionarea litigiului sau să se înţeleagă.

Sub aspectul flagrantului, instanţa a avut în vedere că nu s-au administrat probe ştiinţifice din care să poată fi trasă concluzia certă că inculpatul Ilie Ion Cezar a primit sumă de bani.Totodată, privitor la situaţia inculpatului Ilie Ion Cezar, nu s-a constatat existenţa vreunei activităţi ce ar putea fi calificată drept ameninţare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News