Motive pentru care ucrainenii nu se refugiază în Franța

Se estimează că 4,3 milioane de refugiați ucraineni au făcut din blocul comunitar casa lor temporară de la invazia pe scară largă a Rusiei.

Cu ajutorul statutului de ”protecție temporară” al UE, care oferă sutelor de mii de persoane care fug de război dreptul de a munci, de a trăi și de a studia în interiorul granițelor sale, ucrainenii s-au mutat în țări din întreaga Europă, de la Polonia și Finlanda la Spania și Irlanda.

Franța raporta în ianuarie doar 64720 de refugiați din Ucraina aflați sub protecție temporară.

În schimb, Germania a primit peste 1,2 milioane de refugiați, în timp ce Polonia a primit aproape 1 milion, potrivit datelor Eurostat. Numărul Franței este mult sub cel al Irlandei, care găzduiește peste 100.000 de ucraineni.

Datele sunt și mai remarcabile atunci când sunt comparate cu populația țărilor: Polonia, Țările Baltice, Republica Cehă, Slovacia și Bulgaria găzduiesc mai mult de 25 de refugiați la 1.000 de cetățeni. Franța, în schimb, găzduiește mai puțin de 1 la 1.000 de cetățeni.

Limba, un motiv important

O parte a explicației constă în defalcarea pe vârste a refugiaților pe care îi găzduiesc țările europene. Dintre cele aproape 65.000 de persoane cărora Franța le oferea protecție temporară la sfârșitul lunii ianuarie, datele Eurostat enumerau doar 25 de persoane mai tinere de 18 ani.

Minorii pot rămâne în mod obișnuit în Franța fără permis, astfel că sunt rareori incluși în statisticile privind protecția temporară, a precizat Eurostat.

Gerard Sadik, de la ONG-ul La Cimade, a declarat că aproximativ 30.000 de refugiați ucraineni nu sunt incluși în statisticile franceze.

Limba joacă, de asemenea, un rol important: Țările vorbitoare de limbă slavă au atras un număr mare de refugiați ucraineni. Dar, pe lângă limbă, ceea ce ar putea explica o parte din disparitatea drastică a Franței, spun analiștii, sunt factori precum proximitatea geografică față de Ucraina, sprijinul financiar pentru refugiați și o rețea comunitară prestabilită.

”Din câte am înțeles, Franța pur și simplu nu corespunde niciuneia dintre aceste trei cerințe”, a declarat Evgeniya Blyznyuk, CEO și fondator al companiei de cercetare Gradus, care a studiat experiențele refugiaților ucraineni în străinătate.

Franța este ”destul de departe”, sprijinul financiar este "semnificativ mai mic" decât cel oferit de Germania și, în plus, nu există o comunitate ucraineană importantă în această țară, a argumentat ea.

Grupurile pentru drepturile omului atrag de asemenea atenția asupra obstacolelor lingvistice și a celebrei birocrații și a formalismului din Franța.

Refugiată în Franța

Natalia Khomenko a părăsit Kievul în ziua în care Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022.

Femeia în vârstă de 50 de ani a mers mai întâi în Serbia, deoarece sora ei locuia în Belgrad. Vorbitoare de limba franceză, ea a decis să se mute la Rennes, în Franța, câteva luni mai târziu.

Khomenko și-a găsit o garsonieră cu ajutorul unor prieteni de familie franco-ucraineni și și-a găsit un loc de muncă fără a solicita ajutor din partea statului francez.

Experiența lui Khomenko, pe care ea însăși a numit-o ”excepțională”, face aluzie la un factor important în deciziile refugiaților: ”Mai mult decât vorbirea limbii, o rețea de sprijin a fost esențială pentru stabilirea în Franța”, a spus ea.

Fără ajutor, mutarea poate fi greu de parcurs.

Persoanele care fug din Ucraina au avut probleme în a accesa informații privind procedura de solicitare a protecției temporare, beneficii sociale și programe de locuințe, precum și oportunități de educație și de angajare în Franța, a declarat Ksenia Gedz, coordonatoare în cadrul organizației ”Right to Protection”. Cerințele de reînnoire a permisului lor de protecție temporară au adăugat un "nou impediment", a spus ea.

”Franța este țara birocrației”, a recunoscut Khomenko, dar a adăugat că nu a avut nicio problemă în a-și reînnoi statutul de protecție, care trebuie făcut la fiecare șase luni.

Pentru a trece peste obstacolele birocratice, Khomenko a spus că refugiații se pot sprijini pe o rețea vastă de grupuri și asociații de pe Facebook care oferă informații și ajutor. În timp ce în alte țări, cum ar fi Germania, sprijinul este organizat în principal la nivel de stat, informează POLITICO.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News