EXCLUSIV  Motivul pentru care Cenaclul Flacăra era „unicat în Europa“: Moment dramatic pentru Păunescu, atunci când Ceaușescu a luat o asemenea decizie

Poetul Flaviu Predescu l-a întrebat pe Daniel Cristea-Enache despre fenomene similare Cenaclului Flacăra. Criticul literar a vorbit despre dăruirea pe care Adrian Păunescu o manifesta pentru acest cenaclu și despre nevoia societății românești de a merge în număr mare la spectacole pe stadion:

„Din ce cunoști, au mai fost cazuri similare (n.r. Cenaclul Flacăra) în Europa?“, a întrebat poetul Flaviu Predescu.

CITEȘTE ȘI    -    EXCLUSIV  Adrian Păunescu, sprijin enorm pentru scriitorii și artiștii contemporani. Daniel Cristea-Enache: Apropierea dintre el și Corneliu Vadim Tudor mi se pare profund nedreaptă

„Nu, n-au mai fost! A fost vorba de un unicat datorat chiar personalității atât de greu de înregimentat a lui Adrian Păunescu. Numai el putea să creeze un asemenea cenaclu, așa cum, în altă ordine de idei, numai Fănuș Neagu putea să scrie o cronică sportivă în acel stil unic, plin de metafore și de expresii poetice care nu se potriveau niciodată cu realitatea prozaică de pe teren. Altcineva care ar încerca să scrie ca Fănuș Neagu ar fi un epigon, un imitator ușor ridicol, dar lui Fănuș Neagu îi stătea bine. La fel și lui Adrian Păunescu, îi stătea bine acest cenaclu, și a fost dramatic pentru el momentul în care Ceaușescu, profitând de un accident la una dintre ediții, a întrerupt întregul ciclu de manifestări. Pur și simplu l-a interzis.

Adrian Păunescu a suferit foarte mult tocmai pentru că el se identificase întru totul cu această manifestare publică, L-am văzut în imagini ce bine se simțea când primea bilețele, când citea, când recita împreună cu publicul sau când dădea un vers și publicul completa în efectul de ecou. În Europa și în general în lume, asemenea manifestări nu au fost posibile, pentru că regimurile totalitare nu permiteau asemenea agregări de oameni care puteau să scape de sub control și să se reverse într-un protest asupra regimului, iar în statele liberale, nemaifiind vorba de o autoritate etatistă, avem exemple nenumărate ale unor concerte susținute de formații rock sau pop foarte iubite, în care sute de mii de oameni participă la un asemenea eveniment.“, a precizat criticul literar.

CITEȘTE ȘI    -    EXCLUSIV  Text românesc care poate fi tradus în orice limbă. Oricine de pe acest pământ, oriunde s-ar afla, l-ar putea înțelege / video

Brodski, surprins de publicul din SUA

„Aș da exemplul unui dizident sovietic, un scriitor important, Iosif Brodski, care a plecat din Uniunea Sovietică și a ajuns în SUA, iar într-un club, în onoarea lui s-a făcut un moment literar Brodski. În acest club, la momentul lui literar, au venit 30 de oameni. Iosif Brodski, foarte neliniștit, tulburat, șocat spune: Dar la Leningrad sau la Moscova, când mi s-a organizat așa ceva, aveam 30.000 de spectatori în tribune. I-au spus: Știți, acolo este altă situație. Acolo este vorba de Uniunea Sovietică, pe când aici e vorba de Statele Unite ale Americii, e vorba de New York și vă asigurăm că cei 30 de oameni care au venit în acest club pentru dumneavoastră chiar sunt niște cititori pasionați ai dumneavoastră, pe când cei 30.000 veneau că nu aveau altceva la care să participe. Cam asta e diferența dintre ce se întâmplă într--un regim totalitar, autoritar și ce se întâmplă într-un regim liberal și democratic“, a spus, la DC News, la emisiunea „De Ce Citim“, criticul literar Daniel Cristea-Enache.

CITEȘTE ȘI    -    EXCLUSIV  Daniel Cristea-Enache: Nicolae Ceaușescu devenise gelos pe Adrian Păunescu. Risca să fie mai iubit decât „cel mai iubit fiu al poporului“

Cum își folosea influența Adrian Păunescu: Se dădeau peste cap pentru a rezolva problema pe care le-o punea pe tavă. A profitat foarte mult de prestigiul său

Adrian Păunescu nu își folosea influența în sens negativ, ci pentru a ajuta oamenii de rând, iar lucrul acesta a adus foarte multe beneficii celor care nu aveau alte posibilități de a-și rezolva problemele. 

„El a avut un rol important din punct de vedere social, umanitar, înainte și de 1989, pe vremea când avea alte pârghii la dispoziție. Și nu, nu e cum se spune că punea mâna pe telefon, îl suna pe Ceaușescu, iar Ceaușescu îl asculta. Nu era Ceaușescu omul care să facă așa ceva. Ceaușescu avea întâlniri cu scriitorii, îi plăcea să se întâlnească cu ei, mai ales că avea o imagine liberală pe care căuta să și-o apere. 

Din poziția pe care o avea la revista Flacăra, Adrian Păunescu rezolva foarte multe probleme sociale și umanitare. Punea mâna pe telefon și vorbea direct, în stilul lui năvalnic și persuasiv, cu cutare președinte de CAP, președinte de Consiliu Județean, secretar de partid etc. Toți erau fani înfocați ai lui și se dădeau peste cap pentru a rezolva problema pe care le-o punea pe tavă (...)”, a zis criticul literar Daniel Cristea-Enache în emisiunea „De Ce Citim” cu scriitorul Flaviu Predescu (citește continuarea AICI).

CITEȘTE ȘI    -    EXCLUSIV  Adrian Păunescu vs. Gheorghe Hagi: L-a convins și a spus „Da!“ Avea o încăpățânare și o energie de a soluționa probleme insurmontabile pentru alții

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News