EXCLUSIV  Munţii Făgăraş, ultima şansă: efectele defrişării şi lupta pentru conservare

Natura sălbatică dispare în toată lumea într-un ritm alarmant. Mai puțin de 2% din suprafața pădurilor Europei este încă în starea sa inițială. Dupa Revoluţie, România adăpostea aproximativ 65% din pădurile virgine ale Uniunii Europene. Dar, privind la ce s-a întâmplat în ultimii 20 ani, suntem pe cale de a pierde aceste bogăţii, o dată pentru totdeauna! Depindem cu toţii de existenţa oxigenului şi a apei potabile. Deci, depindem de existenţa pădurii! Acum, la final de an este un moment prielnic să te întrebi "Eu ce am făcut pentru aer?". Şi dacă nu eşti mulţumit de răspuns, timpul nu este pierdut!

Baraj Pecineagu, izvoare Dambovita, foto: Daniel Rosengren

O fundaţie, un proiect, o viziune

ONG românesc înființat în 2009, la Brașov, Fundatia Conservation Carpathia protejează în prezent o suprafață de peste 20.000 de hectare de pădure și pășune alpină, în zona de est a munților Făgăraș. Proprietățile fundației sunt răspândite în Piatra Craiului, Iezer Păpușa, Leaota și Făgăraș și sunt păzite de ocolul silvic propriu, pentru a se asigura de aplicarea filosofiei lor, foarte puțin întâlnită în România: NON-INTERVENŢIA, o zonă de strictă conservare, unde nu se fac exploatări. Excepție de la conservare fac cele peste 500 de hectare tăiate la ras, înaintea înființării fundației, pe care ei le-au achiziționat și le-au reîmpădurit.

Ritmul actual de reîmpădurire este de minim 100 de hectare/an

Modelul lor este cel aplicat cu succes în Chile și Argentina de către fundația Tompkins Conservation, care, după ce a cumpărat și protejat suprafețe mari, le-a donat statului sub forma unor parcuri naționale, administrate la standarde internaționale.

Voluntar plantând puieţi de arbori. foto: Conservation Carpathia

Viziunea FCC este protejarea munților Făgăraș, ultimul și unicul loc de pe continentul nostru unde poate fi creat cel mai mare parc național din Europa.
"România este pe primul loc în Europa la ceea ce înseamnă bogății naturale, dar, din păcate, suntem singura țară care, în afară de Delta Dunării, nu avem buget de stat alocat pentru arii protejate. Avem un potențial imens, pe care nu îl valorificăm. Cel mai mare parc național de pe continentul nostru ar fi un magnet atât pentru țările vecine, cât și pentru turiștii din întreaga lume. Dacă dăm o căutare rapidă pe Google și vedem ce venituri poate să aducă un parc național, cred ca am fi cu toții convinși că este mai bine să echilibrezi balanța dintre exploatare și conservare înspre păstrarea valorilor naturale, dar în echilibru cu nevoile comunităților locale (lemn de foc, pășunat etc.). Nu există alt loc atât de sălbatic, cu atâtea păduri virgine și o diversitate atât de mare de animale - 200.000 ha de lanț muntos neîntrerupt, care, în acest moment, are cea mai scăzută formă de protecție: este doar sit Natura 2000. Dacă nu protejăm munții Făgăraș gândindu-ne la aer, la apa filtrată de pădure, la captarea CO2, la funcția de reglare a temperaturii, la absorbția prafului
și la toate celelalte funcții vitale ale pădurii, fără de care Pământul ar arăta cu totul altfel, atunci poate ar trebui să ne convingă măcar veniturile naționale și locale, obținute din administrarea unui parc național emblematic. Statul român are puterea să îl creeze, oamenii din România au puterea să îl ceară", ne-a declarat Angela Pop, directorul comunicare al fundaţiei Carpathia.

Munţii Iezer-Păpuşa. foto: George Soare 

"A mai trecut un an și am împlinit opt de la înființarea Fundației Conservation Carpathia. Opt ani de rezultate de necontestat în proiecte de conservare, reconstrucție ecologică, management al faunei și implicare în comunități. Ani de cercetare științifică, monitorizare, reîmpădurire, consolidare a eroziunii solului, patrule pentru a preveni tăieri sau alte activități ilegale, participare în grupuri de lucru și la evenimente, educație în școli și licee, voluntariat, activități cu localnicii din zona noastră de proiect și dezvoltare a fermei ecologice din satul Cobor, județul Brașov. Cei 55 de angajați se dedică zilnic unui scop important: protejarea celei mai importante resurse naturale și a componentelor ei - PĂDUREA!", a precizat Angela Pop.

Rezultate de la începutul proiectului până acum:

1. CONSERVARE PĂDURI

Cele 20.000 de hectare de pădure și pășune alpină din partea estică a munților Făgăraș, în Piatra Craiului, Leaota și Iezer-Păpuşa sunt achiziționate în scopul conservării lor, de la persoane fizice. După un studiu amănunțit asupra pădurilor aflate în protecția grupului Carpathia, o suprafață de 373 ha a fost deja introdusă în Catalogul pădurilor virgine și cvasi-virgine.

Voluntari îngrijind puieţi în pepiniera fundaţiei. foto: Conservation Carpathia

Conform reprezentanţilor fundaţiei "Această suprafață vine în plus faţă de cele 8.000 hectare de pădure, pe care le-am inclus deja în zone de non-intervenție: prin Planul de management, în situl Natura 2000 Munţii Făgăraș și în Parcul Național Piatra Craiului, în nucleul de strictă protecție. Dorim că și restul suprafețelor pe care le deţinem să aibă acest regim de supra-protecție și de îndată ce va fi posibil, din punct de vedere legal, vom face acest lucru. Pădurile reprezintă bunuri din patrimoniul fundației românești, care nu se pot întoarce niciodată la membrii fondatori, filantropia fiind ireversibilă. În cazul în care fundația s-ar desființa, conform prevederilor legale și statutare, patrimoniul acesteia ar fi transferat către statul român sau către un alt ONG cu obiective similare, în așa fel încât activele să fie utilizate pentru crearea unei arii naturale strict protejate, în scopul conservării și restaurării ecosistemelor naturale în munții Carpați, în beneficiul biodiversității și al comunităților locale.

Educație ecologică, program junior Ranger. foto: Conservation Carpathia

Este important să protejăm pădurea, să existe un echilibru mai bun între exploatare și conservare! Depindem de funcțiile de protectie pe care le îndeplinește pădurea pentru a supraviețui pe planetă! Și acesta este doar primul motiv, de baza. Putem vorbi și de milioane de metri cubi de apă curată, filtrată de pădure, de sechestrarea de carbon, de oaze de liniște pentru diversitatea de animale sălbatice pe care încă o mai regăsim, de păduri seculare de valoare inestimabilă, de beneficiile economice obținute din vizitarea lor, de evitarea alunecărilor de teren, dezvoltarea de afaceri verzi și multe alte motive."

De remarcat şi faptul că FCC este și custode a două situri Natura 2000: Leaota și Râul Tragului – Argeşel – Râuşor.

2. RECONSTRUCŢIE ECOLOGICĂ

"Proiectul nostru nu înseamnă doar conservare, ci și reconstrucție: am cumpărat de la proprietari privați 500 de hectare tăiate la ras, în trecut. Aproape 400 de ha au fost deja reîmpădurite și, pe an ce trece, o nouă pădure prinde putere și plănuim să obținem finanţare pentru a reîmpăduri minimum 100 de hectare anual. Circa 1.300.000 de puieți au ajuns până acum în munte, respectând compoziţia naturală a pădurii. Puieții au nevoie de cca. 3 ani pentru a fi suficient de bine dezvoltați să fie mutați din pepinieră, în munte. După ce sunt plantați, îi monitorizăm în fiecare an, îi descopleşim, să nu fie sufocați de iarbă și monitorizăm regenerarea în fiecare an, iar acolo unde puieții nu au supraviețuit, revenim și plantăm alții. Am lucrat intens și la amenajarea de noi pepiniere (avem șapte în total), pentru că nu făceam față suprafețelor care trebuie reîmpădurite, cu producția de puieți proprii de până acum. Colectarea de semințe de brad şi fag a decurs greu în această toamnă, pentru că nu prea a existat fructificaţie. Iar acum ne pregătim intens pentru campania de reîmpădurire de toamnă. Am refăcut circa 24.000 metri liniari de șanțuri făcute de tractoarele care au exploatat lemnul din pădure și am consolidat solul în zona proiectului nostru unde au fost tăieri masive, pentru că satele de la poalele muntelui să fie mai în siguranță la ploi torențiale", ne-au precizat reprezentanţii Fundaţiei Carpathia.

Munţii Făgăraş, tăeri masive fond forestier. foto: Conservation Carpathia

3. ANIMALE SALBATICE

"Administram un fond de vânătoare de 5 ani, timp în care am făcut monitorizări la principalele specii de fauna sălbatică. Sunt semne de creştere timidă a populațiilor, ceea ce este îmbucurător, dar suntem mult sub cifrele oficiale. Spre exemplu, dintr-un total de 160 capre negre, cât ar fi trebuit să existe după cifrele oficiale, după mai mult de 12 evaluări transparente în decursul celor 5 ani, se confirmă ca populaţia reală pe fondul cinegetic este în jur de 30-35 de exemplare și, ce este și mai trist, pe cele două fonduri cinegetice vecine din judetul Argeș, situația este asemănătoare. În speranța refacerii populațiilor speciilor de fauna sălbatică, deși forțați de reglementarile în vigoare, nu practicăm vânătoarea pe fondul administrat de către noi, singura excepție fiind reprezentată de un număr redus de vulpi, pe care am fost nevoiți să le împușcăm în vederea efectuării de analize de către Direcția sanitar-veterinară, în cadrul campaniei naţionale de vaccinare anti-rabică.” ne-a declarat şi Mihai Zotta, directorul tehnic al fundaţiei. La finalul lunii octombrie, fundaţia Carpathia a câștigat custodia pentru fondul de vânătoare 22 Rucăr și, împreună cu Parcul Național Piatra Craiului, au acum peste 36.000 ha, ca zonă de protecție și management activ a speciilor sălbatice.

Căprioară fofografiată în Observatorul Bunea. foto: Conservation Carpathia

4. COMUNITĂŢI

OMUL este cel mai important element din ecosistem. De aceea, comunitățile locale sunt foarte importante, în păstrarea acestui echilibru între om și natură. "În toți acești ani nu am auzit pe nimeni care să spună că nu mai are nevoie de aer, de apă potabilă sau ca este de acord cu dezastrele naturale, cauzate de dezechilibre. Iar când sunt puși în față unor suprafețe mari, tăiate abuziv, la ras, oamenii nu își exprimă aprobarea. Fundația Conservation Carpathia nu este împotriva exploatării, atâta timp cât se face sustenabil: oamenii au nevoie de lemne de foc, la fel cum este nevoie de lemn pentru meșteșuguri sau industrie. De asemenea, credem că dreptul la proprietate trebuie respectat și pentru zonele de strictă protecție trebuie acordate compensații proprietarilor. Și este nevoie de dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri verzi, prietenoase cu mediul și benefice din punct de vedere economic, pentru comunităţile locale. De aceea, fundația caută soluții pentru implementarea a unor astfel de planuri de afaceri verzi în zona de proiect. Angajatii fundației fac parte din comunitățile locale, iar echipele de zilieri, cu care organizăm campaniile de reîmpădurire, îngrijirea pepinierelor, lucrările de combatere a eroziunii solului sunt, pe cât posibil, din satele și comunele învecinate proiectului nostru. Și copiii sunt foarte importanți și în ultimii ani circa 800 de elevi și profesori au fost implicați în diverse activități: ore de educație ecologică, programe de Junior Ranger, consursuri, amenajări potecă tematică, broșură cu istoria pădurilor din Situl Natura 2000 Râul Tragului – Argeşel – Râușor și chiar reîmpăadurire. Doar împreună, înțelegând că avem nevoie de resurse și în viitor, putem crea aceste arii naturale protejate! Este moștenirea pe care trebuie să o lăsăm generațiilor viitoare!" a mai declarat pentru DCNews Angela Pop.

Pentru mai multe informaţii şi susţinere a fundaţiei, puteţi accesa
www.carpathia.org
facebook: Fundația Conservation Carpathia

Membri şi voluntari ai Fundaţiei Conservation Carpathia. foto: Conservation Carpathia

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News