Dosarul de la Spitalul Sfântul Pantelimon este plin de controverse.
La aproximativ patru luni de la denunț, când a început toată tevatura, s-a efectuat o percheziție domiciliară. După aceea, în presă a apărut informația că una dintre acuzate avea acasă un prospect al noradrenalinei, dar și mai multe hârtii pe care trecuse numele pacienților decedați în perioada investigată, dar și numele asistenților care au lucrat atunci la terapie intensivă. Este aceasta o probă concludentă în dosar?
Amintim că Tribunalul Bucureşti a admis, pe 8 august, cererea procurorilor de arestare preventivă pentru 30 de zile a celor două doctoriţe de la Spitalul Pantelimon acuzate că ar fi provocat decesul unui pacient internat la terapie intensivă, prin scăderea intenţionată a dozei de noradrenalină, cu rol în menţinerea tensiunii arteriale.
Avocatul Bogdan Bărbuceanu, care a discutat acest subiect cu DC News, a pus sub semnul întrebării relevanța acestei „probe” în contextul dosarului. Avocatul a subliniat, de asemenea, că în cazul pacientului decedat, despre care este vorba în dosar, unii specialiști consideră că noradrenalina ar fi trebuit oprită brusc, având în vedere că pacientul nu mai făcea progrese și avea afecțiuni incompatibile cu viața.
„Această probă nu are niciun fel de relevanță din perspectiva încadrării juridice. Inculpata deținea acasă acele informații doar pentru a-și putea face apărarea în momentul în care a început ancheta administrativă de la Spitalul Sfântul Pantelimon. La sugestia unui prieten anestezist, dânsa și-a ținut o evidență a pacienților pe care i-a avut, a fișelor de observație.
Cât depsre prospecte medicale... avem toți în casă, nu cred că asta este problema. Știm cu toții că nu există un protocol foarte bine stabilit astfel încât dozele de noradrenalină să fie clar determinate. Acestea se apreciază de medicul anestezist în raport de evoluția dinamicii pacientului. Sunt specialiști care spun că, în cazul pacientului decedat despre care vorbim, noradrenalina trebuia oprită brusc câtă vreme pacientul rămăsese cu aceeași tensiune arterială, nu făcuse niciun fel de progres, mai ales că avea și afecțiuni care erau incompatibile cu viața. Lucrurile sunt foarte clare. În tot acest dosar, nu există niciun punct de vedere pe care procurorul să-l ceară unor specialiști”, ne-a spus avocatul Bogdan Bărbuceanu.
Inquam Photos / George Călin
Conform Codul de Procedură Penală, în domeniile strict specializate, dacă pentru înţelegerea probelor sunt necesare anumite cunoştinţe specifice sau alte asemenea cunoştinţe, instanţa sau organul de urmărire penală poate solicita opinia unor specialişti. Dispoziţiile relative la audierea martorului sunt aplicabile în mod corespunzător.
Cu toate acestea, avocatul Bogdan Bărbuceanu a subliniat că „aceste păreri ale unor specialiști lipsesc cu desăvârșire din dosar”.
Avocatul a discutat cu mai mulți specialiști în medicină legală care i-au spus că substanța în cauză, noradrenalina, nu ar putea fi considerată o cauză a decesului pacientului.
Pacientul decedat avea pericardită constrictivă, iar decizia de oprire a noradrenalinei este corectă, spun medicii, pentru că această substanță doar „biciuia” o inimă incapabilă să se umple. Pericardită constrictivă este o problemă medicală incompatibilă cu viața.
Lipsa consultării experților relevanți în acest dosar ridică îndoieli cu privire la soliditatea acuzațiilor și la justețea procedurilor urmate, subliniind nevoia de a implica specialiști în astfel de cazuri complexe.
Inquam Photos / George Călin
Cât despre stenogramele apărute în presă, avocatul Bogdan Bărbuceanu ne-a spus că: „Totul este o bănuială. Totul este o presupunere. Nu poți să menții un om pe o asemenea încadrare, pe o presupunere. Și expertiza medico-legală este sub forma unei presupuneri. Asistentele spun și că s-a redus oxigenul. Există un protocol în terapia intensivă de a se adapta oxigenul în funcție de starea pacientului. De foarte multe ori, dacă reduci oxigenul, îi faci un bine. Procurorul ar trebui să înțeleagă că medicina nu este o știință exactă, adică nu este matematică. Ea se adaptează în funcție de starea pacientului și multe alte criterii pe care noi - nefiind profesioniști - nu le putem înțelege foarte bine”, a mai zis avocatul pentru DC News.
Bogdan Bărbuceanu a spus că Parchetul General ar trebui să intervină și să ceară acest dosar. Conform Codului de Procedură Penală, procurorii din cadrul parchetului ierarhic superior pot prelua, în vederea efectuării sau supravegherii urmăririi penale, cauze de competenţa parchetelor ierarhic inferioare, prin dispoziţia motivată a conducătorului parchetului ierarhic superior.
(Avocatul Bogdan Bărbuceanu)
Această mutare este extrem de importantă. Subiectul a împărțit România în două: Unii sunt pro-medici, alții îi numesc criminali.
Acțiunea Parchetului General ar putea aduce claritate într-un caz care a polarizat puternic societatea, subliniind importanța unei anchete supravegheate la cel mai înalt nivel. Rămâne de văzut dacă Parchetul General va face această mutare extrem de importantă și așteptată de toți românii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News