Împachetările și despachetările nu priesc deloc celor mici, arată un studiu.
Un studiu recent publicat în revista JAMA Psychiatry a evidențiat o legătură îngrijorătoare între mutările frecvente din copilărie și un risc crescut de depresie la vârsta adultă.
Cercetarea, desfășurată în Danemarca și Anglia, a relevat că persoanele care s-au mutat de mai multe ori în primii ani de viață erau mai predispuse să dezvolte depresie ulterior, comparativ cu cele care au locuit în același loc mai mulți ani la rând, dacă nu chiar pe toată perioada copilăriei. Spre surprinderea tuturor, impactul mutărilor repetate din copilărie asupra sănătății mintale a fost chiar mai pronunțat decât traiul în sărăcie. Cercetătorii au analizat date de la peste un milion de persoane născute în Danemarca între 1982 și 2003 și au constatat că aproximativ 2,3% dintre acești indivizi au fost diagnosticați cu depresie la vârsta adultă, potrivit relatărilor din Futurism.
S-a constatat că persoanele din cartierele dezavantajate financiar sunt mai predispuse la depresie. Cu toate acestea, cercetarea indică faptul că, și după ajustarea pentru diverși factori individuali, cei care s-au mutat frecvent între vârstele de 10 și 15 ani au cu 61% mai multe șanse de a dezvolta depresie.
Clive Sabel, cercetător principal la Universitatea din Plymouth, Anglia, a subliniat că stabilitatea locativă în copilărie, chiar și în comunitățile sărace, aduce beneficii semnificative pentru sănătatea mintală. Studiul a mai arătat că mutările din cartiere sărace în cele bogate în copilărie au fost asociate cu un risc cu 13% mai mare de depresie. În contrast, cei care s-au mutat din zone bogate în zone sărace în timpul copilăriei au avut cu aproximativ 18% mai multe șanse de a dezvolta depresie la vârsta adultă.
Copilăria este o perioadă crucială în dezvoltarea emoțională și psihologică a unui individ, e lucru știut. De aceea, anumite evenimente traumatizante sau stresante din această perioadă pot avea un impact profund și de durată, crescând riscul de depresie la vârsta adultă, spun psihologii.
Pe lângă mutările frecvente, mai sunt și alte evenimente care pot tulbura echilibrul interior al viitorilor adulți:
Abuzul fizic sau emoțional: Experiențele de abuz, fie că sunt fizice, emoționale sau sexuale, pot duce la traume profunde și la probleme de sănătate mintală pe termen lung, inclusiv depresie.
Neglijarea: Lipsa atenției și afecțiunii din partea părinților sau a tutorilor le poate afecta copiilor dezvoltarea emoțională pe mai târziu și poate duce la sentimente de singurătate și depresie.
Decesul unui părinte sau a unei persoane apropiate: Pierderea unei persoane dragi în copilărie poate crea un gol emoțional și poate declanșa probleme de sănătate mintală, inclusiv depresie.
Divorțul sau separarea părinților: Conflictele familiale și separările pot crea instabilitate și anxietate, afectând sănătatea mintală a copiilor.
Bully-ingul: Experiențele de hărțuire sau excludere socială la școală pot duce la scăderea stimei de sine și la dezvoltarea simptomelor depresive.
Sărăcia: Creșterea într-un mediu sărac poate duce la stres constant și la lipsa accesului la resurse esențiale, contribuind la riscul de depresie.
Probleme de sănătate cronice: A avea o boală cronică sau a crește într-un mediu în care unul dintre părinți are probleme grave de sănătate poate fi extrem de stresant și poate afecta sănătatea mintală a celor mici.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu