Nancy Pelosi va merge în Armenia pe fondul noului război cu Azerbaidjan

Pelosi va face călătoria însoțită de reprezentantul Jackie Speier după o oprire la Berlin pentru Summit-ul G-7. Se așteaptă să se întâlnească cu prim-ministrul Nikol Pashinyan la Erevan precum și cu alți oficiali guvernamentali. Va fi cea mai recentă călătorie în străinătate a lui Pelosi după vizita ei controversată în Taiwan de luna trecută.

Armenia și Azerbaidjanul sunt implicate într-o ceartă sângeroasă, de decenii, asupra Nagorno-Karabah, teritoriu recunoscut internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar populat cu etnici armeni. În urmă cu doi ani, ambele națiuni au purtat cel de-al doilea mare război asupra pământului contestat, ducând la mii de morți și la mai multă putere regională pentru Baku.

Violența a izbucnit din nou weekendul trecut, oficialii din ambele capitale acuzându-l pe celălalt pentru că a atacat primul. Armenia a susținut că armata azerbaigiană a folosit drone, artilerie, mortiere și foc cu arme de calibru mic pentru a viza mai multe orașe de graniță. Cu toate acestea, Azerbaidjanul a declarat că forțele armene se deplasează pe poziție pentru o escaladare pe termen lung a luptei.

Peste 170 de soldați de ambele părți au fost uciși în lupte în ultimele zile, susțin oficialii din Erevan și Baku, relatează Politico.

Rusia a declarat că a negociat o încetare a focului marți, dar a fost de scurtă durată și violența a continuat până miercuri.

Vizita lui Pelosi va însemna mult pentru comunitatea armeno-americană, care a cerut mai multă concentrare politică asupra crizei. ”Armenia nu a primit genul de atenție pe care a primit-o Ucraina, iar acest lucru va lumina o țară care traversează o frontieră internațională, încălcând dreptul internațional”, a declarat Anthony Barsamian, copreședintele Adunării Armene a Americii.

Citește și:

Război Azerbaidjan - Armenia, coincidență suspectă. Se întâmplă după ce von der Leyen a dat mâna cu liderul Azerbaidjanului și a explodat exportul de gaze

Ambele țări se acuză reciproc că și-au reluat ostilitățile, după armistițiul făcut în 2020 după al doilea conflict pentru controlul Nagorno-Karabah, regiune disputată de cel puțin un secol de Baku și Erevan, scrie Europa Today.

De data aceasta însă, ciocnirile au avut loc în afara acestei regiuni, la armenii Jermuk și Verin Shorzha, ceea ce ar confirma reconstrucțiile conform cărora ne-am afla în fața unei agresiuni dinspre Azerbaidjan. O agresiune care ar putea fi consecința indirectă a războiului din Ucraina și a rolului mai central al lui Baku în furnizarea de gaze și petrol către Europa.

Mai mult, noua ofensivă de la Baku are o coincidență temporală suspectă cu acordul semnat în iulie anul trecut cu Comisia Europeană, când președintele Ursula von der Leyen a vizitat țara pentru a da mâna cu Ilham Aliyev, liderul Azerbaidjanului, venit la putere în 2003.

Această înăsprire a dus la o creștere cu 30% a exporturilor de gaze din zăcămintele azere către Europa prin TAP: 10-12 miliarde de metri cubi direcționați către Grecia și Italia până în 2022 pentru a înlocui livrările rusești. În plus, Bruxelles și Baku sunt pe cale să finanțeze dublarea conductei trans-adriatice. 

Acordul cu UE a făcut ca mai multe organizații umanitare internaționale să evidențieze încălcările drepturilor sociale, politice și umanitare din țară.

Potrivit indicelui Economist's Democracy, regimul din Baku este un regim autoritar care îl plasează pe locul 141 din 167 de țări analizate pentru starea democrației. Rusia, spre comparație, este pe locul 121. Cu toate acestea, Moscova însăși a jucat întotdeauna un rol în tensiunile dintre Azerbaidjan și Armenia.

Cele două foste republici sovietice au dat bătăi de cap Kremlinului încă din timpul în care se aflau în interiorul URSS. După dizolvarea Uniunii Sovietice, Rusia a continuat să-și exercite influența în zonă, dar a favorizat relațiile cu Armenia.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News