EXCLUSIV  Naționalismul economic în România. Remus Ștefureac explică de ce „s-a întâmplat ce s-a întâmplat“ la alegeri / video

De ce votăm... și ce votăm?

Remus Ștefureac, director al INSCOP Research, a discutat cu jurnalistul Val Vâlcu despre cauzele care au dus la ascensiunea candidatului Călin Georgescu în cadrul alegerilor prezidențiale și la întrunirea pragului electoral pentru partide ca SOS și POT, autointitulate "suveraniste". 

"Noi, cei care am trăit mai multișor - să zicem că pe tineri reușește să-i impresioneze, că se confruntă prima dată cu aceste sloganuri, aceste strategii de campanie -, știm: nu-l vota pe Bombo că plecăm în Congo (n.r., o poreclă dată lui Năstase), să ne mobilizăm împotriva candidatului PSD. Ori, de 30 de ani, această luptă, această delegitimare a stângii (un curent cu bază puternică în societatea românească) nu îi lasă pe oameni să se descarce. Câte tensiuni s-au acumulat? Să ne gândim la pandemie: erau PNL și USR plus Klaus Iohannis", subliniază jurnalistul Val Vâlcu.

Remus Ștefureac intervine cu o observație: "În acea perioadă, de exemplu, percepția cu privire la direcția în care merge țara pe fondul crizelor guvernamentale, cu guvernul Orban și apoi cu guvernul Cîțu, toată această evoluție a încrederii dusese la o situație în care percepția cu privire la direcția greșită în care merge țara ajunsese la aproape 90%".

Val Vâlcu aduce în discuție migrarea votului spre o altă formațiune politică, subliniind ideea că, totuși, dacă "nu ai fost mulțumit cum au gestionat criza PNL-USR? Te duci în stânga, votezi PSD". "S-a mai întâmplat, se echilibrează, electoratul sancționează proasta guvernare în acel moment. În 2024 nu puteai să faci treaba asta - PNL-ul se asociase cu PSD-ul, iar alegerile locale... nu sunt despre guvernarea centrală. PSD-ul este atacat, delegitimat, înjosit, ciuma roșie, plăcuța suedeză, susținută de la vârful statului, președinte, filozofi. Și atunci oamenii au votat altceva. Cum poți să sancționezi? Oamenii s-au dus însă spre acești suveraniști", adaugă jurnalistul.

Inquam Photos / Octav Ganea

Remus Ștefureac, despre puțin-discutata problemă a naționalismului economic

"Toate partidele mai frecventabile au trecut în acest ciclu de guvernare, s-au aflat la guvernare și nu au generat cele mai grozave performanțe. Sigur, sectorial pot fi extrase activități care, în comparație, poate, cu alte cicluri guvernamentale, au performat ceva mai bine. S-au construit poate mai multe autostrăzi (pe infrastructură, a mers ceva mai bine în ultimii ani) sau creșterea pensiilor (asta înseamnă o politică publică a PSD, adresată sigur unui electorat fidel). Și, din acest punct de vedere, haide să spunem că, pe acest val, care a cam măturat destul de mult PSD și a luat un scor foarte mic, și-a păstrat locul acesta de principal partid al țării, poate și grație unora dintre aceste măsuri, dincolo de structura lor organizatorică", arată sociologul.

"Dar am sentimentul că și în prezent ratăm cumva niște cauzele profunde ale acestui tip de vot. Sigur, dincolo de faptul că, da, e o delegitimare, cum foarte corect ați precizat, a principalelor partide - și USR, care a fost la guvernare și nu a rupt gura târgului, și PNL, și PSD, și toate combinațiile posibile. Iar în anul de până la alegerile prezidențiale și parlamentare, îmi aduc aminte, în octombrie 2023 - mare întâlnire a PNL, undeva prin munți, decizie, prin noi înșine, mergem singuri, calea liberală, tot înainte. Peste șase luni, vedem acea bâlbă la București, cu un candidat comun, după aceea o rupere, apoi alianță pentru alegerile europarlamentare, apoi separat la locale, apoi un calendar menit cumva să așeze, să aranjeze jocul, un calendar de neînțeles, din punctul meu de vedere - cu tur 1 prezidențiale, parlamentare și tur 2 prezidențiale. Toate aceste lucruri au amplificat starea de neîncredere", adaugă Remus Ștefureac.

"Vorbeam de niște cauze profunde ale acestei situații și, dincolo de aceste explicații evidente, am sentimentul că ele țin de faptul că în ultimii cinci ani și, sigur, după pandemie (dar deja mugurii se întrevedeau și înainte de pandemie) a început să se contureze în societatea românească un curent care pune destul de mult accent, dincolo de frustrări sociale, dincolo de teme identitare, care sunt destul de străine, până la urmă, dezbaterii reale și problemelor reale ale cetățenilor (minorități sexuale și toate aceste teme împrumutate, cumva, dintr-o altă societate - nu sunt atât de proprii și naturale problemelor reale ale românilor)... În schimb (n.r., a apărut) o temă, un subiect major, o să-l numesc foarte concret naționalism economic, dar el trebuie definit un pic nuanțat. (N.r., Curentul) ține, de exemplu, de percepția faptului că, după aderarea la Uniunea Europeană, beneficiile aderărilor nu au fost distribuite în mod echitabil", mai spune acesta.

"S-a creat un sentiment că poziția noastră în raport cu Uniunea Europeană a fost inegală și ea s-a perpetuat în timp. Nevoia aceasta de a recupera un statut, până la urmă și, pe fondul unei conștiințe a faptului că suntem o țară mare în Uniunea Europeană, o țară cu resurse, o țară care, după perioada copilăriei și adolescenței petrecute în interiorul blocului comunitar, ne dorim ceva mai mult. Acest sentiment nu se regăsește doar la nivelul categoriilor de populație sărace, vulnerabile, care nu au beneficiat de avantajele aderării la Uniunea Europeană. Îl regăsim și în marile orașe, în rândul votanților cu studii superioare, în rândul antreprenorilor români. Am făcut nenumărate studii, am și publicat în acest an studii realizate în rândul antreprenorilor. Există un sentiment de nevoie de recuperare a unui statut mai puternic al României în acest concert european, o nevoie de valorificare mai bună a atuurilor, a resurselor noastre", ilustrează directorul general INSCOP.

"Sigur, nu avem încă reprezentanții politici. Și aici e altă frustrare. Reprezentanții politici suficient de bine pregătiți ca să negocieze atuurile României la Bruxelles... încă nu știm să valorificăm, la nivelul companiilor de stat, resursele pe care le avem, să avem o guvernanță cu adevărat eficientă, astfel încât noi, România, care avem resurse și tradiție, de exemplu, în domeniul energetic, să deținem distribuiri de energie electrică sau gaze în Cehia, în Ungaria, în alte țări, și nu alte țări care nu au această tradiție, nu au nici resursele necesare să facă acest lucru în România", mai spune acesta.

"Toate aceste frustrări s-au acumulat în timp și, nefiind exprimate de partidele tradiționale sau fiind exprimate într-un mod adesea caricatural de partidele cu mesajul ultrapopulist și radical, ne-am trezit în această situație în care acest mesaj, această problemă atât de intensă, acest fir roșu atât de puternic în ultimii ani, nevoia aceasta, uneori tradusă în chestiuni anecdotice de tipul roșia românească, produsele agricole românești de pe raftul galantarelor, produsele care sunt mai slab calitative în supermarketurile românești decât în supermarketurile din străinătate și-au regăsit ușor-ușor o exprimare prin vocea acestor partide radical-populiste și prin vocea unui cetățean care le-a exprimat în fraze foarte scurte, niște video-uri simple, destul de clare și până când restul populației a apucat să vadă și ce era în spatele, toate bazaconiile din spatele acestei strategii foarte atent gândite, s-a întâmplat ce s-a întâmplat", conchide Remus Ștefureac.

Ascultă mai multe aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News