NATO a efectuat exercițiul ”Freezing Winds” pentru a securiza Marea Baltică. Se vehiculează tot mai multe acuzații de sabotaj

Pe 18 noiembrie, la câteva ore după ce două cabluri de comunicații au fost secționate în Marea Baltică, 30 de nave NATO și 4000 de militari s-au deplasat în aceeași zonă pentru unul dintre cele mai mari exerciții navale din nordul Europei.

Exercițiul de 12 zile ”Freezing Winds” a făcut parte dintr-un efort de intensificare a protecției de către alianța transatlantică de apărare a infrastructurii în apele care asigură 15% din traficul maritim mondial și care sunt considerate din ce în ce mai vulnerabile la atacuri.

Marea Baltică este mărginită de opt țări NATO și de Rusia. Din 2022, când Rusia a invadat Ucraina, au avut loc cel puțin trei incidente de posibil sabotaj al celor 40 de cabluri de telecomunicații și conducte de gaze esențiale care se întind de-a lungul fundului marin relativ puțin adânc.

„NATO intensifică patrulările... aliații investesc în tehnologii inovatoare care pot contribui la o mai bună securizare a acestor active”, a declarat comandantul Arlo Abrahamson, purtător de cuvânt al Comandamentului Maritim Aliat al NATO.

Cu toate acestea, ușurința cu care ancora unei nave poate tăia un cablu, împreună cu condițiile adesea dificile ale mării, fac aproape imposibilă prevenirea efectivă a unor astfel de atacuri.

În cea de-a treia zi a exercițiului, comandantul marinei germane, Beata Król, a încercat să lanseze o dronă subacvatică de pe nava sa de deminare, Weilheim, pentru a inspecta fundul mării în timp ce o furtună de iarnă făcea ravagii.

După o întârziere de 30 de minute la lansare, drona înghețase și nu mai putea funcționa.

„Bateriile s-au răcit”, a spus ea, ridicând din umeri, în timp ce aștepta ca echipamentul să se încălzească.

După ce a petrecut ani de zile detonând mine din perioada celui de-al Doilea Război Mondial pe fundul Mării Baltice, NATO își reutilizează flota de șase nave de vânătoare de mine pentru a monitoriza și activitățile subacvatice suspecte, cu sonarul său montat pe corpul navei care scanează fundul mării, drone capabile să facă fotografii și înregistrări video sub apă și scafandri specializați la îndemână.

Puteri limitate

Dar puterile sale sunt încă limitate.

„Suntem o alianță defensivă, astfel încât, prin desfășurarea de antrenamente și exerciții, de asemenea, în zone care sunt cruciale pentru infrastructura subacvatică, ne arătăm prezența și prevenim, mai degrabă decât să ne implicăm activ”, a declarat Król.

Surse de securitate susțin că vrachierul chinez Yi Peng 3, care a părăsit portul rusesc Ust-Luga pe 15 noiembrie, a fost responsabil pentru secționarea celor două cabluri submarine în apele economice suedeze între 17 și 18 noiembrie, prin tragerea ancorei sale pe fundul mării.

Începând de luni, nava era staționară în apele economice daneze, fiind supravegheată de navele militare ale membrilor NATO, după ce Suedia i-a cerut să se întoarcă pentru a fi investigată. Unii politicieni au acuzat de sabotaj, dar nicio autoritate nu a prezentat dovezi că acțiunile au fost deliberate.

China a declarat că este pregătită să contribuie la anchetă, în timp ce aliatul său, Rusia, a negat implicarea în oricare dintre incidentele legate de infrastructura baltică.

Cazul este similar cu un incident de anul trecut, când nava chineză NewNew Polar Bear a deteriorat două cabluri care leagă Estonia de Finlanda și Suedia, precum și o conductă de gaze Estonia-Finlanda. China a făcut promisiuni similare de asistență, dar nava nu a fost oprită și, după un an, anchetatorii finlandezi și estonieni nu au prezentat încă rezultatele.

Deteriorarea cablurilor nu este ceva nou. La nivel mondial, aproximativ 150 sunt avariate în fiecare an, potrivit Comitetului Internațional pentru Protecția Cablurilor, cu sediul în Regatul Unit. Cablurile de telecomunicații, liniile electrice și conductele de gaz din Marea Baltică de mică adâncime sunt deosebit de vulnerabile din cauza traficului naval foarte intens, a declarat firma americană de cercetare în domeniul telecomunicațiilor TeleGeography.

Dacă se dovedește că vreunul dintre incidentele recente a fost sabotaj efectuat de o altă țară, acest lucru ar marca revenirea unui tip de război care nu a mai fost văzut de zeci de ani.

„Ar trebui să vă întoarceți la Primul Război Mondial sau la războiul americano-spaniol pentru a găsi un sabotaj sponsorizat de un stat al unui cablu submarin”, a declarat Paul Brodsky, cercetător principal la TeleGeography.

Pentru a contracara această amenințare potențială, NATO a deschis în mai, la Londra, Centrul Maritim pentru Securitatea Infrastructurilor Submarine Critice (CUI), care dorește să cartografieze toate infrastructurile critice din apele controlate de NATO și să identifice punctele slabe.

Cartier naval multifuncțional

La Rostock, pe coasta baltică a Germaniei, a fost deschis în octombrie un cartier general naval multinațional pentru a proteja interesele membrilor NATO în mare.

„Ceea ce cred că putem realiza este să plasăm responsabilitatea după un incident”, a declarat șeful filialei CUI, comandorul Pal Bratbak, la bordul Weilheim, subliniind puterea în creștere a tehnologiei.

Centrul NATO pentru Cercetare și Experimentare Maritimă din Italia lansează un software care va combina datele și imaginile private și militare provenite de la hidrofoane, radare, sateliți, Sistemul de Identificare Automată (AIS) al navelor și fibre cu sistemul DAS (Distributed Acoustic Sensing), pe care companiile private de telecomunicații îl folosesc pentru a localiza tăieturile din cablurile lor.

„Dacă avem o imagine bună a ceea ce se întâmplă, atunci putem desfășura unități pentru a verifica ceea ce ne spune sistemul”, a declarat Bratbak.

Generalul-locotenent german Hans-Werner Wiermann, care a condus o celulă de coordonare a infrastructurii submarine la Cartierul General al NATO până în martie, a declarat că nicio conductă sau cablu nu poate fi păzit tot timpul.

„Răspunsul corect la astfel de atacuri hibride este reziliența”, a spus el, adăugând că firmele instalează deja cabluri pentru a adăuga ”redundanțe” - rute de rezervă care vor permite unor elemente critice ale infrastructurii să funcționeze în continuare dacă un cablu este tăiat.

La bordul navei Weilheim, cea de-a doua dronă a lui Król este în sfârșit capabilă să înfrunte furtuna pentru a continua exercițiul de inspecție sub apă, conform agenției de presă Reuters.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News