NATO promite: Vom apăra Suedia și Finlanda chiar înainte de aderare

Suedia și Finlanda nu fac încă parte din NATO, dar Alianța Atlantică este deja pregătită să apere cele două state membre aspirante. Acest lucru a fost garantat de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă în care i-a liniștit și pe scandinavi cu privire la intrarea rapidă sub ”umbrela” atlantistă.

”Dacă ar fi vreun fel de presiune împotriva Suediei și Finlandei, ar fi de neconceput ca aliații NATO să stea pe loc și să nu reacționeze. Vom reacționa  la orice fel de presiune împotriva Suediei și Finlandei”, a promis Jens Stoltenberg, potrivit Europa Today.

Cu toate acestea, cele două țări nu fac încă parte din alianța care garantează intervenția militară a tuturor statelor aliate în cazul unui atac măcar asupra uneia dintre ele.

Procesul de aderare la NATO, a amintit Stoltenberg, a început oficial la Madrid în iunie, în timpul summitului alianței, când ”toate cele treizeci de țări aliate au luat decizia istorică de a invita Finlanda și Suedia”. 

Recent, chiar și Ungaria a precizat că ratificarea este pe agenda parlamentară pentru această toamnă. Lipsește Turcia, singura țară NATO care încă menține relații la nivel înalt cu Rusia, dovadă stând întâlnirile din ultimele luni între Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin.

”Salut că Finlanda, Suedia și Turcia lucrează împreună pentru a implementa memorandum-ul comun pe care l-au convenit în marja summitului de la Madrid pentru a spori eforturile în lupta împotriva terorismului”, a spus Stoltenberg, făcând aluzie la acordul care a fost acuzat atunci, deoarece va permite extrădarea din cele două țări UE în Turcia a activiștilor kurzi pe care Ankara îi consideră teroriști. 

”Suedia a precizat clar că nu vor exista restricții privind exporturile de arme către Turcia și că a fost stabilit un mecanism permanent pentru a lucra împreună și mai strâns în ceea ce privește schimbul de informații pentru a sprijini eforturile în lupta împotriva terorismului internațional”, a adăugat Stoltenberg care a anunţat şi o vizită în Turcia. ”Sunt încrezător că toți aliații vor ratifica protocolul de aderare” și-a exprimat speranța secretarul general. 

În orice caz, a asigurat el, ”situația din Finlanda și Suedia s-a schimbat foarte mult de când au solicitat aderarea”. De atunci, ”aliații au dat o garanție de securitate celor două țări în cadrul întregului proces de aderare”, atât de mult încât statele candidate la aderare la alianță ”participă la activitățile civile și militare ale NATO”.

Este un avertisment clar adresat Rusiei care a încercat în mai multe rânduri să descurajeze intrarea în NATO a celor două țări, după ce acestea au rupt cu neutralitatea lor tradițională în urma invaziei Ucrainei.

Suedia începe să ”plătească datoria” pentru intrarea în NATO, primul bărbat extrădat în Turcia

Cetățeanul turc a fost condamnat în Turcia pentru fraudă bancară, dar a cerut azil susținând că acuzațiile sunt false și că este persecutat pentru religia sa și originile kurde.

Suedia a autorizat prima extrădare în Turcia a unui cetățean turc condamnat pentru fraudă cu cardul de credit. Acesta este primul caz de când Guvernul lui Recep Tayyip Erdogan a cerut extrădarea unui număr de persoane, în mare parte membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), interzis, în schimbul permisiunii acordate Stockholmului de a solicita oficial aderarea la NATO.

Bărbatul a negat întotdeauna acuzațiile și a cerut azil susținând că a fost condamnat pe nedrept pentru că s-a convertit la creștinism, a refuzat să facă serviciul militar și pentru că are origini kurde.

"Este o chestiune normală de rutină. Persoana în cauză este un cetățean turc și a fost condamnată pentru infracțiuni de fraudă în Turcia în 2013 și 2016", a asigurat ministrul Justiției, Morgan Johansson, pentru Reuters într-un mesaj text. ”Curtea Supremă a examinat problema ca de obicei și a concluzionat că nu există obstacole în calea extrădării”, a spus el.

Dar un purtător de cuvânt al ministerului a refuzat să spună dacă bărbatul se afla pe lista persoanelor a căror extrădare a cerut-o Ankara. Într-o declarație, instanța a spus că nu a fost găsit nimic care să indice că bărbatul este în pericol de a fi persecutat în Turcia.

Radiodifuzorul suedez SVT, care a raportat prima extrădare, a declarat că bărbatul a fost condamnat în Turcia la 14 ani de închisoare pentru mai multe cazuri de fraudă cu carduri bancare. Bărbatul, care ar avea 30 de ani, a cerut azil în Suedia în 2011 și apoi statut de protecție în 2022, dar Agenția Suedeză pentru Migrație a respins ambele cereri. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News