Naveta zilnică, asociată cu sănătatea mintală precară. Care sunt cele mai afectate persoane
Naveta cotidiană de acasă la locul de muncă poate avea un efect surprinzător asupra sănătății mintale. Printre cele mai afectate sunt persoanele care lucrează în schimburi.
Mulți dintre oamenii de pe glob, din motive economice, aleg varianta de a locui în preajma marilor orașe, în orașe mai mici sau în așa-numitele ”orașe-dormitor, unde costurile vieții cotidiene sunt mai mici, și de a lucra în acestea.
Însă, navetele zilnice lungi pot lăsa puțin timp liber în cursul zilelor de lucru, care sunt foarte aglomerate pentru navetiști, ducând în același timp la sedentarism, supraponderabilitate, consum de alcool, dar și un somn prost.
Statul în trafic poate crește, de asemenea, tensiunea arterială, a arătat un studiu publicat la finalul anului trecut, iar acesta nu a fost din cauza frustrării pierderii de timp în trafic. cât din cauza poluării pe care o inhalează șoferii.
Aceste efecte sunt foarte resimțite în Coreea de Sud, țara considerată cu una dintre cele mai lungi durate medii de deplasare și cele mai mari rate de depresie din rândul țărilor din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Cu toate acestea, s-au efectuat puține cercetări privind impactul pe care îl au asupra sănătății deplasările lungi în cadrul populațiilor asiatice sau pentru a înțelege modul în care efectele fizice se pot transforma în sănătate mintală precară, cum ar fi depresia.
Un nou studiu efectuat pe un eșantion de peste 23.000 de persoane a corectat această lacună în cercetare, descoperind că sud-coreenii care fac naveta mai mult de o oră au cu 16% mai multe șanse de a prezenta simptome depresive decât cei care fac naveta în mai puțin de 30 de minute.
Simptome depresive puternice la femeile cu copii și cele care lucrează în schimburi
Participanții la acest sondaj au răspuns la câteva întrebări, bazate pe indicele de bunăstare în cinci puncte, stabilit de Organizația Mondială a Sănătății, în urma căruia cercetătorii conduși de Dong-Wook Lee, cercetător în domeniul Sănătății Publice la Universitatea Inha din Coreea, au punctat sănătatea lor mintală.
Astfel, durata medie a navetei zilnice a fost de 47 de minte, care a echivalat cu aproape 4 ore de navetă pe săptămână în cazul celor care lucrează timp de 5 zile pe săptămână.
Un sfert dintre respondenți au declarat că au avut simptome depresive, judecate după scorurile din index, departe de o evaluare sau de un diagnonist din partea unui specialist în domeniu.
Deși studiul menționat nu arată o relație de cauză și efect, legătura dintre naveta de peste o oră și o sănătate mintală mai slabă în rândul bărbaților a fost mai puternică în cazul celor care nu erau căsătoriți, lucrau mai mult de 52 de săptămână și nu aveau copii.
De altfel, în rândul femeilor, duratele lungi de navetă au fost cel mai puternic asociate cu simptomele depresive în rândul celor cu venituri mici, al celor care lucrează în schimburi și al celor cu copii.
”Cu mai puțin timp liber, oamenii ar putea fi lipsiți de timp pentru a scăpa de stres și a combate oboseala fizică prin somn, hobby-uri și alte activități”, au declarat cercetătorii pentru Korean Biomedical Review.
De asemenea, datele sondajului național coreean nu au specificat modurile de transport folosite de navetiști.
Cu toate acestea, trecerea de la condusul auto la un mijloc de transport activ, cum ar fi mersul cu bicicleta sau mersul pe jos, poate îmbunătăți sănătatea mentală a navetiștilor, a constatat un studiu realizat în 2018 pe aproape 4.500 de participanți la un sondaj din Marea Britanie.
”S-a constatat că asocierea dintre durata lungă a navetei și înrăutățirea simptomelor depresive este mai puternică în rândul lucrătorilor cu venituri mici”, au transmis cercetătorii.
Cu toate acestea, trecerea la munca de acasă, cum s-a întâmplat în perioadei pandemiei, în domeniile care au permis acest lucru, ”se produce mai rapid în rândul lucrătorilor din birouri, precum și a celor cu venituri ridicate”, decât în rândul celor cu venituri mici, au mai spus cercetătorii.
”Reducerea timpului de călătorie și a distanței prin îmbunătățirea mijloacelor de transport poate oferi un mediu de deplasare mai bun pentru oameni și le poate îmbunătăți sănătatea”, au concluzionat cercetătorii, scrie Science Alert.
Citește și: De ce se tem psihologii de Colegiul Psihologilor. Dr. Edmond Cracsner: Mă surprinde și pe mine
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
