Negrescu, apel pentru protejarea Deltei Dunării: Puțini știu că este pusă în pericol de schimbările climatice

Victor Negrescu, europarlamentar PSD, s-a aflat într-o vizită în zona Deltei Dunării, moment în care a lansat un apel pentru protejarea acestei zone unice în Europa. 

"La Tulcea, discutând despre importanța fondurilor europene pentru salvarea și dezvoltarea Deltei Dunării. Împreună cu președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, am prezentat oportunitățile oferite de fondurile europene pentru sprijinirea comunităților din zona dar și pentru conservarea și valorificarea acestui patrimoniu verde unic în Europa.

Suntem cu toți mândri de Delta Dunării, dar este timpul să fim mândri de ceea ce facem pentru a păstra unicitatea acestei zone și dezvolta potențialul său.

Puțini știu că Delta este pusă în pericol de schimbările climatice. La #COP26 (n.r. - Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice) mi-aș fi dorit ca delegația României să prezinte nevoile acestei zone dar și a celorlalte arii verzi protejate din țara noastră", transmite Victor Negrescu (PSD).

COP26: Liderii lumii, îndemnaţi să "salveze umanitatea"

Lumea trebuie să acţioneze acum pentru "a salva umanitatea" de impacturile catastrofice ale încălzirii climatice, a îndemnat luni secretarul general al ONU în faţa liderilor lumii întregi reuniţi la Glasgow pentru foarte aşteptata conferinţă COP26 privind clima, relatează AFP.

"A venit timpul să spunem 'destul' ", a spus Antonio Guterres în faţa a peste o sută de lideri de pe toate continentele, printre care americanul Joe Biden, indianul Narendra Modi sau francezul Emmanuel Macron.

"Destul brutalizării biodiversităţii! Destul sinuciderii cu carbon! Destul tratării naturii ca pe o toaletă! Destul cu arderea, forarea şi extragerea tot mai în adâncime! Ne săpăm propriile morminte", a mai spus el, denunţând "dependenţa noastră de energii fosile".

"Omenirea a tras mereu de timp în problema climei. Mai este un minut până la miezul nopţii pe ceasul apocalipsei. Trebuie să acţionăm acum", a spus prim-ministrul britanic Boris Johnson, gaza summitului, avertizând asupra furiei "incontrolabile" pe care ar provoca-o un eşec al acestei COP26 la şase ani după Acordul de la Paris.

"Copiii noştri, copiii încă nenăscuţi şi copiii lor (...), nu ne vor ierta dacă vom eşua", a mai spus el, reiterând că toate promisiunile vor fi considerate "bla bla", o formulă folosită iniţial de muza suedeză a combaterii încălzirii globale Greta Thunberg.

Observatorii sperau ca reuniunea din weekend a liderilor G20, care reprezintă aproape 80% din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră, va da un puternic elan acestei COP scoţiene amânate cu un din cauza COVID-19.

G20 a reafirmat la unison obiectivul de a limita încălzirea la +1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială, adăugând o ambiţie de neutralitate din punct de vedere al emisiilor de carbon până la jumătatea secolului şi de încheiere a subvenţiilor către centralele cu cărbune. Asta nu a convins însă nici ONG-urile, nici pe Antonio Guterres, care şi-au declarat dezamăgirea.

SUA, al căror preşedinte urmează să ia cuvântul luni după-amiază, au arătat că degetul spre Beijing, declarându-se "decepţionate" de absenţa angajamentelor Chinei, principalul poluator mondial, şi ale Rusiei la G20. Preşedinţii rus şi chinez se numără printre marii absenţi ai COP26, dar un mesaj scris al lui Xi Jinping urmează să fie dat publicităţii luni.

Angajamentele actuale a circa 200 de semnatari ai acordului de la Paris, dacă vor fi respectate, vor duce la o încălzire "catastrofică" de 2,7 grade Celsius, potrivit ONU.

După ce China a depus formal noile sale angajamente privind combaterea schimbării climatice care reiau, fără să le consolideze, promisiunile făcute de preşedintele Xi Jinping, India, alt poluator major, se află acum în centrul atenţiei.

Dacă premierul Indian Narendra Modi face anunţuri în discursul său de luni după-amiază, asta "ar putea pune presiune asupra Chinei şi altora", a comentat Alden Meyer, analist în cadrul centrului de reflecţie E3G.

Un alt subiect arzător, promisiunea încă nerespectată a ţărilor bogate de a aduna 100 de miliarde de dolari pe an începând din 2020 pentru a veni în ajutorul ţărilor în curs de dezvoltare. Obiectivul a fost de facto amânat cu trei ani, până în 2023, întârind criza între Nord, responsabil de încălzire, şi Sud, victimă a efectelor sale.

"Finanţarea luptei împotriva schimbării climatice nu este caritate. Este o chestiune de justiţie", a subliniat duminică Lia Nicholson, în numele Alianţei micilor state insulare (AOSIS), denunţând astfel refuzul marilor economii de a renunţa la cărbune.

Previziunile experţilor ONU în climă (GIEC), care estimează că pragul de +1,5 °C ar putea fi atins cu zece ani mai devreme decât era prevăzut, în jur de 2030, sunt "terifiante", a adăugat ea. "Şi mai terifiante sunt pentru aceia dintre noi cei care suntem în prima linie a acestei crize, suferind deja consecinţe teribile" într-o lume care s-a încălzit deja cu circa 1,1 °C.

Toate promisiunile aşteptate la COP26 vor fi urmărite îndeaproape de tinerii militanţi care s-au deplasat la Glasgow, în pofida obstacolelor legate de pandemie.

"În calitate de cetăţeni ai acestei planete, facem apel la voi să înfruntaţi urgenţa climatică", pledează într-o scrisoare deschisă mai mulţi dintre ei, între care suedeza Greta Thunberg, venită sâmbătă cu trenul în Scoţia. "Nu anul viitor. Nu luna viitoare. Acum", se menţionează în acest apel care beneficiase până luni de aproape un milion de semnături, transmite Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News