EXCLUSIV  Ies la iveală elemente-cheie din planul PNL. CONTROVERSĂ la Comisia Europeană

Victor Negrescu, europarlamentar PSD, a făcut următoarea analiză ”Planul eșuat de „relansare” al PNL – multe vorbe, puține soluții reale, zero adecvare la realitate”. O găsiți în rândurile de mai jos:

”Am spus în repetate rânduri că, sub impactul crizei coronavirus, România are nevoie de un plan de relansare care să răspundă nevoilor reale ale economiei și societății și provocărilor majore pe care le avem în față. Cu multă întârziere față de celelalte state europene, la două luni după data anunțată inițial, guvernul PNL a prezentat public un astfel de plan care, din nefericire, nu propune soluții pentru problemele din prezent, ci avansează o serie de promisiuni, multe dintre ele urmând să devină realitate, în mod magic, peste 10 ani.

Am parcurs documentul propus de liberali având în vedere următoarele realități: 

·         de la începutul crizei generate de coronavirus, România a înregistrat 1 milion de contracte de muncă suspendate; la sfârșitul lunii mai, numărul angajaţilor aflaţi în şomaj tehnic era de aproape 600.000, dar numărul de contracte de muncă încetate, adică lucrători trimiși în șomaj, a crescut constant, până la aproape 430.000.

·         rata şomajului în România a urcat la 5,2% în mai 2020, în creștere cu 0,4 puncte procentuale faţă de luna precedentă; practic, cei mai mulți dintre lucrătorii care ies din șomaj tehnic nu sunt reangajați, ci își pierd locul de muncă.

·         ponderea angajatilor aflați în zona riscului de sărăcie continuă să fie cea mai mare din UE: aproape 1 din 7 angajaţi din România (15,3%) se afla în risc de sărăcie (media UE este de aprox. 1 din 10).

·         pandemia de Covid-19 a tăiat aprox. 30% din veniturile românilor; în medie, 3 din 10 români au pierdut aprox. 800 de lei din veniturile lor lunare (potrivit unui studiu recent realizat de iSense Solutions); cei mai afectați au fost cei cu venituri mici.

·         urmează un val de scumpiri; o anchetă a INS realizată la nivelul managerilor companiilor comerciale arată că, în lunile următoare, este așteptată o creștere a prețurilor cu circa 23%.

·         sute de mii de firme românești se află în pragul falimentului, iar domenii precum HoReCa sau industriile culturale și creative se află în colaps. 

·         avem rezultate modeste la examenele naționale, în condițiile în care cca. 1 milion de copii nu au avut acces la educația online, pe fondul lipsei dispozitivelor mobile și / sau a conexiunii la internet.

·         potrivit raportului privind indicele economiei și societății digitale (DESI), România are o performanță slabă în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor și serviciile publice digitale, aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale cel puțin elementare.

Lista poate fi mai lungă și, din nefericire, planul propus de guvernul PNL nu adresează în mod direct aceste realități!

Iar atunci când o face, este lipsit de coerență și de concretețe. În multe cazuri lipsesc sursele de finanțare, iar modul în care vom obține și apoi atrage banii europeni rămâne încă o necunoscută. Eșecul IMM Invest este ilustrația faptului că proceduri și decizii politice greșite pot bloca astfel de inițiative.

Interesant este că acest plan este prezentat public deși nu a fost anterior negociat cu Comisia Europeană pentru a ne asigura că aceste fonduri europene vor ajunge cu adevărat la beneficiari. De altfel, nu este deloc clar ce strategie va adopta România la Consiliul European, în contextul discuțiilor despre Planul european de redresare economică și despre bugetul multianual al UE. 

Fondurile propuse de Comisia Europeană sunt doar pe hârtie în acest moment. Ele nu reprezintă încă o certitudine, ne aflăm în plin proces de negociere dură. România trebuie să se bată pentru ele, să negocieze și să obțină cât mai mult – deocamdată nu am văzut semnale publice convingătoare în acest sens deși, personal, sunt adeptul unei strategii naționale comune care să implice toate partidele politice pentru obținerea acestor resurse europene absolut necesare pentru țara noastră. Din păcate, în programul prezentat, problemele economice interne sunt minimizate, iar riscul unei posibile crize, privită ca o fatalitate și fără soluții, este strict asociat unui context extern.

De asemenea, remarc un interes mai degrabă marginal, prin prisma unor propuneri vagi și generale sau prin rostogolirea unor proiecte începute deja, în domenii prioritare, cum sunt educația sau sănătatea. Spre exemplu, se dorește achiziționarea a 250.000 de dispozitive electronice cu conexiune la Internet, necesare desfășurării activităților didactice on-line, în condițiile în care cca. 1 milion de copii nu au avut acces la educație online în contextul pandemiei de coronavirus. În plus, resursele sunt direcționate spre proiecte secundare a căror urgență nu se compară cu nevoia conectării copiilor cu școala online. 

Avem deci o enumerare stufoasă care conține multe măsuri de care România are nevoie (de foarte mult timp chiar), însă nu un plan clar de priorități concrete care să răspundă necesităților momentului: cum protejăm locurile de muncă și cum ajutăm companiile să creeze altele noi pentru angajații afectați de criza COVID-19, cum ajutăm școlile și elevii – în primul rând pe cei lipsiți de posibilități - să aibă acces la educația online, cum punem la punct rapid sistemul medical prin investiții bine țintite, cum stimulăm IMM-urile și administrația publică să se digitalizeze urgent pentru a se adapta la epoca în care trăim și la nevoile cetățenilor. Epidemia ne-a făcut practic cu forța o listă de priorități urgente – tot ce nu a mers bine în aceste luni. De la ele trebuie să pornească orice plan de redresare. Orice program de relansare presupune măsuri cu impact pe termen mediu și scurt care să genereze încredere în economie și să permită repornirea mecanismelor care pot să genereze creștere economică.

PNL a prezentat un program electoral și nu un plan de redresare care ar fi putut să aducă alături toată clasa politică și toți actorii relevanți, care ar fi trebuit să includă măsuri clar aplicabile și surse de finanțare responsabil identificate. Iar angajații, economia, IMM-urile, școlile, comunitățile sunt lăsate în continuare să se descurce așa cum pot”, a spus Victor Negrescu, europarlamentar PSD, în analiza sa.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News