Nehammer menține vetoul pe Schengen împotriva României. Tomac (PMP) îi spune lui Ciolacu ce are de făcut

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat astăzi că, dacă Austria nu va da un vot favorabil pentru admiterea României în Spațiul Schengen, Guvernul României va acționa la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Europarlamentarul PMP Eugen Tomac a fost invitat la Radio România Actualități, la emisiunea "Probleme la zi", unde a vorbit despre această temă ridicată de premierul Marcel Ciolacu.

„Noi am constatat că pe 8 decembrie, anul trecut, în Consiliul JAI s-a intrat cu o propunere, şi anume ca România, Bulgaria şi Croaţia să fie invitate în Spaţiul Schengen, întrucât îndeplinesc criteriile. Având în vedere că în această şedinţă s-a intrat cu o propunere şi au fost luate două decizii, prin urmare, România şi Bulgaria au fost refuzate, iar Croaţia primită, considerăm că s-a comis un abuz de drept din partea Austriei, care a spus că nu este de acord cu extinderea Spaţiului Schengen, dar exact în aceeaşi şedinţă a votat pentru extinderea Spaţiului Schengen. Prin urmare, au fost încălcate mai multe articole din Tratatul Uniunii Europene şi din tratatul de funcţionare al Uniunii Europene, inclusiv legislaţia Schengen“, a spus Eugen Tomac.

Realizator: Dar la ce poate fi obligată Austria în urma unei eventuale decizii a Curţii de Justiţie?

Eugen Tomac: Curtea de Justiţie a Uniunii Europene poate constata că nu au fost respectate tratatele, inclusiv tratatul de aderare al României la /Uniunea Europeană/, pentru că tratatul obligă statele membre, instituţiile europene să nu facă abuz de drept şi să blocheze funcţionarea Uniunii Europene. Ceea ce s-a întâmplat, de fapt, pe 8 decembrie anul trecut. Pentru că Comisia Europeană, instituţia care stabileşte dacă un stat respectă sau nu legislaţia Schengen şi întruneşte condiţiile, spune de 12 ani: da, România este pregătită să intre în Spaţiul Schengen. Acesta este circuitul. Parlamentul European a votat o opinie favorabilă şi câteva rezoluţii cu privire la acest subiect. În schimb, în Consiliul European, în ministeriala de interne întâi Olanda, şi acum Austria comite un abuz de drept, pentru că nu permite unui stat european să se bucure de avantajele pe care le oferă piaţa unică europeană, libertatea de circulaţie a mărfurilor, libertatea de circulaţie a cetăţenilor, îngrădind accesul nostru legitim, consfinţit de tratate, de a ne bucura de aceleaşi drepturi de care se bucură peste 450 de milioane de cetăţeni europeni. Acest lucru cerem noi Curţii să constante, şi anume că se comite un abuz de drept din partea unui stat membru al Uniunii Europene.

CITEȘTE ȘI       -      EXCLUSIV  Respingerea din Schengen, costuri uriașe pentru România. Cum pierdem investitorii străini din cauza lui Nehammer / video

Realizator: Şi, atunci, dacă aţi avea câştig de cauză la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene la capătul procesului, şi ar constata ceea ce dvs. solicitaţi, după aceea ce ar trebui să facă sau cine ar trebui să facă un nou pas pentru a fi schimbat acest vot?

Eugen Tomac: Evident că tot Consiliul JAI, dar de data aceasta va avea în spate o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care îi va cere să respecte tratatele şi spiritul...

Realizator: Şi ar putea obliga Austria să-şi schimbe votul?

Eugen Tomac: O decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene nu îşi poate permite nimeni să o ignore, nici măcar Consiliul Uniunii Europene.

Realizator: Care este următoarea etapă în această plângere pe care aţi depus-o la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene?

CITEȘTE ȘI      -      Ce spun cetățenii din Austria despre aderarea României la Schengen. Un sociolog a prezentat datele pe care se bazează Nehammer

Eugen Tomac: Sunt două aspecte pe care vreau să le subliniez, şi anume că Guvernul României, până aşteaptă un nou Consiliu JAI unde să se discute despre intrarea noastră în Spaţiul Schengen, poate interveni oricând în procesul pe care l-am deschis. De ce l-am deschis pe 6 februarie? Dintr-un motiv foarte simplu: pentru că tratatul de funcţionare al Uniunii Europene spune aşa: Guvernul unui stat membru, Comisia sau Parlamentul, atunci când nu sunt de acord cu o decizie a Consiliului Uniunii Europene, pot sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru a se pronunţa cu privire la legalitatea unui act sau a unei decizii. De asemenea, acelaşi articol spune că chiar cetăţenii Uniunii Europene pot sesiza Curtea în cazul în care nu sunt de acord cu o decizie pe care a luat-o Consiliul Uniunii Europene. Întrucât guvernul nu s-a sesizat în cele 60 de zile prevăzute în tratat, eu am formulat această acţiune la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi avem această oportunitate de a schimba încadrarea demersului meu, pentru că eu am calitate de reclamant neprivilegiat, în schimb guvernul are calitatea de reclamant privilegiat şi poate oricând să se alăture acestui demers, demers care este susţinut în prezent de Comisia Europeană./asalar

Şi, mai mult decât atât, preşedintele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în urmă cu două luni s-a pronunţat cu privire la acest demers pe care l-am iniţiat la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi a subliniat aşa, că nu se antepronunţă, dar consideră că România trebuia să fie demult în Spaţiul Schengen şi că îşi doreşte ca acest proces pe care l-am deschis să se judece cât mai repede şi mai spun ceva extrem de important.

Niciodată judecătorii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene nu au avut pe masă un dosar în care să judece chestiuni ce ţin de unanimitatea Uniunii Europe, deciziilor luate de către Uniunea Europeană. Deci, miza acestui proces este uriaşă şi evident că eu mi-aş dori ca guvernul nostru să intervină în acest proces, pentru că putem accelera mult mai rapid accesul nostru în Spaţiul Schengen, utilizând acest instrument, pentru că un proces la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene nu suspendă negocierile politice.

CITEȘTE ȘI       -      Rareș Bogdan vs. Nehammer / „Asta vom face dacă omul nu înțelege prin bun simț că România trebuie primită în Schengen“

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News