Nehammer, plin de satisfacție la Bruxelles că UE are în vedere proiecte pilot de protecție a frontierelor din România și Bulgaria

Dezbaterea privitoare la frontierele externe ale Uniunii Europene s-a reactivat joi la summitul celor 27 de la Bruxelles, iar presiunea unora dintre statele membre a crescut în favoarea unor soluții de protecție a granițelor

Austria a fost unul dintre cei mai puternici susținători ai acestei opțiuni, cerând ca bugetul UE să fie folosit pentru a consolida gardul ridicat de Bulgaria la granița sa cu Turcia. În octombrie 2021, 12 țări au solicitat ca UE să finanțeze acest tip de zid, pentru a răspunde la sosirea migranților prin Belarus.

La finalul întâlnirii șefilor de stat și de guvern din primele ore ale zilei de vineri, cancelarul austriac Karl Nehammer și-a exprimat satisfacția.

„Ne angajăm ca toate țările situate la frontierele externe să fie luate în considerare de Comisie atunci când vine vorba de protejarea acestor frontiere externe”, a apreciat oficialul.

„Avem un angajament clar din partea Comisiei de a sprijini proiecte-pilot atât în ​​Bulgaria, cât și în România”, a adăugat el.

Deși o astfel de finanțare este considerată posibilă din punct de vedere legal de către președintele Consiliului European, Charles Michel, Comisia Europeană a refuzat până acum să permită ca banii UE să ajungă să fie investiți în „ziduri și sârmă ghimpată”.

Cu toate acestea, executivul comunitar permite ca bugetul european să fie utilizat pentru echipamentele de supraveghere care însoțesc aceste infrastructuri, precum camere sau detectoare de mișcare.

Mai multe țări, precum Luxemburg, subliniază că zidurile nu oferă „nicio soluție”.

„O vedem între Statele Unite și Mexic”, a comentat premierul Xavier Bettel.

„Am spus deja acum doi ani că ar fi păcat să construim un zid în Europa. Credeam că Europa reprezintă căderea unui zid, nu construcția altora noi”, a adăugat el.

Unele țării, sub presiune tot mai mare exercitată de migranți

Dezbaterea privind migrația a revenit în fruntea agendei europene, creșterea sosirilor neregulamentare și a cererilor de azil în 2022 punând sub presiune capacitățile de primire ale unor țări.

În declarația lor finală, cei 27 au cerut Comisiei să „finanțeze măsuri care contribuie direct la controlul frontierelor externe ale UE” și să „mobilizeze imediat fonduri și resurse europene substanțiale pentru a ajuta statele membre să consolideze capacitățile de protecție a frontierelor și mijloace de supraveghere, în special supraveghere aeriană, și echipamente”.

Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a vorbit vineri despre posibila finanțare a „infrastructurii mobile și fixe, de la mașini la camere, de la turnuri de pază la supraveghere electronică”.

Potrivit grupului GUE/GNL (stânga radicală) din Parlamentul European, care se opune ferm zidurilor, între 2014 și 2022 lungimea totală a gardurilor construite la frontierele externe ale UE și în interiorul UE și spațiul Schengen a trecut de la 315 la peste 2.000. km.

Șeful diplomației UE, spaniolul Josep Borrell, a avertizat împotriva unei „Europei de fortăreață”.

„Putem cere (țărilor) să ia înapoi migranții ilegali, dar trebuie să oferim canale pentru migrația regulată. În primul rând pentru că Europa are nevoie de migranți. Și în al doilea rând pentru că este o modalitate mai bună de a trata partenerii noștri din întreaga lume”, a spus el, conform Boursorama.

La finalul anului trecut, Austria, prin cancelarul Karl Nehammer și ministrul Afacerilor Interne de la Viena, a respins cerea comună a României și Bulgariei de aderare la Spațiul Schengen, pe motiv că frontierele celor două țări nu ar fi sigure, iar acestea reprezintă o zonă de tranzit pentru migranții care ajung pe teritoriul austriac.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News