Un studiu științific privind neopăgânismul, care se dezvoltă în țara noastră, a fost publicat de preotul Radu Petru Mureșan, conferențiar la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, din Universitatea București.
Deși reprezintă un fenomen marginal, aflat la intersecția dintre online și offline, studierea neopăgânismului reprezintă interes pentru cei care încearcă să identifice cum interacționează păgânii cu majoritatea creștin-ortodoxă sau care este atitudinea acestora față de diverse probleme ale societății românești de astăzi. De asemenea, ar putea investiga în ce măsură neopăgânismul, așa cum se manifestă în contextul românesc, este una dintre numeroasele fațete ale postmodernismului, scrie conf. Mureșan.
Concluziile studiului publicat într-o secțiune specială al site-ului MDPI, intitulată Creșterea, Declinul și Transformarea Misiunii Creștine, subliniază că dezvoltarea neopăgânismului este spectaculoasă, de la un an la altul, în timp ce investigarea fenomenului, dintr-o perspectivă interdisciplinară, este aproape inexistentă.
”Prima observație, scrie conf. dr. Mureșan este că, în urmă cu zece ani, păgânismul mondial încerca să se infiltreze în țara noastră, iar astăzi asistăm la o tendință inversă: promovarea în străinătate a curentelor păgâne made in Romania.
În urmă cu un deceniu, așa-numita societate autohtonă Gebeleizis avea sediul în Florida, SUA. Acum, cei doi promotori importanți ai neopăgânismului din România au multe postări în limba engleză, ceea ce, în opinia noastră, indică faptul că aceștia caută vizibilitate internațională și intenționează să se alăture rețelelor păgâne globale. Interesant este că, odată ce aceste voci păgâne au răsunat în arena publică românească, activitatea site-ului PFI în limba română a fost întreruptă din motive necunoscute.
A doua observație: Neopăgânismul în România, așa cum era cunoscut înainte, era secretizat cu privire la numele reale ale coordonatorilor, datele lor de contact și evenimentele în desfășurare; toate acestea erau cunoscute doar de cei care urmau să devină membri. Astăzi, păgânii autodeclarați își fac publice datele biografice sau informațiile de contact personale (telefon, mobil, email, Facebook și alte rețele sociale). Cu toate acestea, această transparență nu duce la o înțelegere mai bună a sistemului de credințe pe care îl profesează sau la o cunoaștere mai aprofundată a comunităților pe care le-au fondat sau din care fac parte (dacă acestea există). În general, nu avem nicio informație despre profilul adepților, vârsta sau genul lor, tradiția în care s-au născut sau motivele pentru care și-au respins afilierea religioasă anterioară.
A treia observație: În contextul dezbaterii despre reconstrucționism și eclectism în cadrul păgânismului contemporan din țările UE, Michael Strmiska a subliniat că reconstrucționiștii „consideră tradițiile mai vechi ca fiind mai bine stabilite, mai autoritare și mai autentice decât cele nou create sau vag imaginate” și că „forma reconstrucționistă este, prin urmare, cel mai puternic atestată în Europa de Est, unde cultura și identitatea etnică rămân principii importante de organizare a vieții sociale și a activităților culturale” (Strmiska 2005). Cu toate acestea, binomul reconstrucționism–eclectism, atât de important pentru fostele țări comuniste, după cum a subliniat Strmiska, este mai puțin relevant în cazul României.
Se știe foarte puțin despre zeii venerați de daci și despre practicile lor religioase, în timp ce protocronismul, manifestat ca tracomanie și dacomanie, a fost instrumentalizat ideologic și politic în ultimele două secole. Autoritățile comuniste române au tolerat protocronismul și l-au impus ca narațiune istorică oficială într-o asemenea măsură încât a cauzat ulterior un fenomen opus de respingere și chiar a demitizat mitul trecutului glorios al poporului român”, arată conf. dr. Mureșan.
„Vizibilitatea online a unor grupuri păgâne autohtone care susțin renașterea vechilor credințe ale triburilor dacice ce au locuit pe teritoriul României în antichitate a fost, de asemenea, remarcată. Cel mai notabil dintre aceste grupuri a fost Societatea Gebeleizis, numită după zeul fulgerelor, tunetelor și ploii, venerat de daci. Această organizație a fost identificată ca o asociație cultural-religioasă al cărei scop principal era să stabilească și să dezvolte, pe teritoriul României de astăzi, comunități etnice care să profeseze religia și cultura strămoșilor lor daci. Deși se pretindea a fi o mișcare autohtonă, site-ul său promova mai multe zeități aparținând panteonului scandinav, deși triburile dacice aveau propriul lor panteon, condus de zeul Zamolxis.
După 2015, în spațiul virtual au apărut mai multe prezentări și interviuri acordate de o tânără păgână din orașul transilvănean Cluj-Napoca. Absolventă a Facultății de Arte Plastice și Design din Cluj-Napoca, ea întruchipa o personalitate complexă ca fotograf și artist fotografic; meșteșugar care colecționează figurine zoomorfe și antropomorfe, precum și idoli și jucării antice; colaborator al unei trupe de black-metal și actriță cunoscută pentru reconstituiri istorice.
În aceeași perioadă, un elev de liceu din orașul Bacău a înființat asociația „Mișcarea Neopăgână din România”, redenumită ulterior „Ropaganism”, având ca scop protejarea și restaurarea religiei păgâne în societatea românească și oferirea unui cadru instituțional pentru adepții neopăgânismului în România. În 2018, asociația a luat numele de „The New Pagan Dawn” (TNPD) și a fost recunoscută legal în 2020, funcționând ca ONG. Asociația „The New Pagan Dawn” se identifică ca o asociație cu caracter cultural-religios, filosofic și educațional”, având ca scop promovarea incluziunii sociale pentru minorități și grupuri vulnerabile, îmbunătățirea vieții spirituale a oamenilor prin răspândirea informațiilor despre cultele păgâne și neopăgâne și științele ezoterice.
În al doilea rând, remarcăm sprijinul oferit comunității sataniste din România. Conform informațiilor postate pe propriul său site și pe pagina de Facebook, tânărul a fondat inițial gruparea satanistă „Dead Cross 666”, ca filială a asociației „The Joy of Satan”. După ce acest grup s-a dizolvat în 2016 și după o perioadă de „studiu și meditație”, el s-a declarat păgân. Cu toate acestea, a menținut legături strânse cu satanismul, iar în prezent, unul dintre obiectivele asociației The New Pagan Dawn este apărarea intereselor sataniștilor din România, în special în interacțiunea lor cu autoritățile statului. Conexiunea dintre păgânism și satanism este problematică pentru cercetătorii din domeniul studiilor religioase (Hutton 1999; Rountree 2016; Partridge și Melton 2004). În general, atunci când anumiți păgâni se declară sataniști, ei susțin că nu îl venerează pe diavol, ci mai degrabă consideră mitul lui Lucifer ca un simbol puternic al forțelor divine latente din ființa umană”, scrie conf. dr. Radu Petru Mureșan.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News