Nicolas Sarkozy, condamnat definitiv la închisoare, dar cu o portiță de scăpare
Nicolas Sarkozy, fost președinte al Franței, a fost condamnat miercuri în apel la un an de închisoare, din care şase luni cu suspendare, iar partea cu executare ar putea s-o efectueze la domiciliu. Sentinţa a fost dată în dosarul finanţării ilegale a campaniei sale electorale pentru alegerile pe care le-a pierdut în 2012, relatează agenţiile AFP şi Reuters.
În luna septembrie a anului 2021 Sarkozy a fost condamnat în primă instanţă la un 1 de închisoare cu executare pentru depăşirea plafonului legal al cheltuielilor de campanie. Investigaţiile au arătat că, pentru acoperirea cheltuielilor electorale ale lui Nicolas Sarkozy de aproape 43 de milioane de euro, peste plafonul legal de 22,5 milioane, colaboratori ai săi au apelat la un sistem de facturare dublă prin care mare parte din costurile mitingurilor sale electorale au fost direcţionate către partidul său.
Dosarul 'Bygmalion'
Spre deosebire de celelalte persoane judecate în acelaşi dosar, denumit 'Bygmalion', compania responsabilă de mitingurile lui Nicolas Sarkozy, nu a fost inculpat pentru acel sistem de facturare fictivă. Avocatul său a spus permanent în timpul procesului că fostul președinte francez 'nu a avut niciodată cunoştinţă de depăşirea' plafonului legal de cheltuieli de campanie. În hotărârea din primă instanţă au fost astfel condamnate alte 13 persoane, la pedepse de până la trei ani şi jumătate de închisoare, din care o parte cu suspendare.
Nouă dintre acestea şi Sarkozy au formulat recurs. Sentinţa pronunţată în apel menționează că pentru fostul preşedinte un an de închisoare, însă din această perioadă şase luni sunt cu suspendare, iar pentru restul el va putea beneficia de modalităţi alternative de executare a pedepsei, cum ar fi detenţie la domiciliu sub supraveghere electronică. Între timp, avocatul său a anunţat că va ataca această sentinţă la Curtea de Casaţie, cea mai înaltă instanţă a Franţei.
Preşedinte între anii 2007 şi 2012, Nicolas Sarkozy rămâne o personalitate influentă a dreptei franceze şi are relaţii amicale cu actualul preşedinte Emmanuel Macron, în pofida şirului său de procese şi investigaţii penale în care este implicat.
Într-unul din aceste dosare fostul președinte francez este acuzat că şi-a finanţat campania electorală din 2007 cu ajutorul unui comision confidenţial de 50 de milioane de euro primit din partea fostului preşedinte libian Muammar Gaddafi, comision obţinut în cadrul unui contract prin care Franţa a vândut Libiei echipamente de control pe internet.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
