Fumul de țigară conține peste 6.000 de substanțe, dintre care aproximativ 100 sunt clasificate drept compuși nocivi și potențial nocivi de către autoritățile de sănătate și oamenii de știință. Marea majoritate a acestor substanțe se formează atunci când tutunul este ars, iar combustia are loc la temperaturi de peste 400°C.
Unul dintre compușii eliberați din tutun, ca urmare a arderii, este nicotina. Deși nicotina creează dependență, oamenii de știință susțin că efectele toxice și cancerigene ale fumului de țigară sunt produse de compușii nocivi, nu de nicotină.
Pe scurt, da. Dependența înseamnă căutarea sau utilizarea repetată, compulsivă a unei substanțe, în ciuda efectelor sale dăunătoare și a consecințelor nedorite. Mentală sau emoțională, dependența de tutun este dată, de fapt, de nicotină.
Nicotina este un compus care apare natural în planta de tutun. Odată inhalată, nicotina este absorbită în sânge prin plămâni, iar de acolo, se răspândește repede în tot corpul, inclusiv în creier. În consecinţă, nicotina poate stimula şi, în cele din urmă, afecta pe termen scurt funcţiile cerebrale, precum emoţia, învăţarea şi memoria. Acţiunea nicotinei în creier poate genera şi efecte fiziologice în afara creierului care pot duce la creşterea temporară şi reversibilă a tensiunii arteriale şi a frecvenţei cardiace.
Nicotina afectează comportamentul, starea de spirit și emoțiile.
Majoritatea persoanelor care au fumat 60 de țigări vor fi fumători zilnici. Potrivit lui Jonathan Foulds, profesor de științe publice și psihiatrie și co-director al Penn State Center for Research on Tobacco and Health, fumătorul obișnuit de vârstă medie a trecut prin aproximativ 20 de încercări serioase de renunțare la fumat. După ce a decis să încerce să renunțe, fumătorul mediu are șanse de 95% să fumeze în continuare, la peste un an de la tentativă. Chiar și cu ajutorul consilierii și folosind un medicament de renunțare la fumat, există încă 80% șanse să fumeze din nou.
În cadrul Forumului Global pentru Tutun și Nicotină (GTNF) din octombrie 2020, prof. Foulds a spus că oamenii fumează pentru efectele psihologice ale nicotinei, dar suferă efectele asupra sănătății produse de inhalarea fumului generat de ardere. Pentru a diminua riscurile asociate consumului de nicotină, autoritățile de reglementare ar trebui să se concentreze pe modalități prin care fumătorii de țigări să treacă la forme mai puțin nocive de consum de nicotină.
Țigările electronice nu sunt lipsite de riscuri pentru sănătate, susține prof. Foulds. „Este probabil să fie mult mai puțin dăunătoare decât țigările convenționale”, a precizat el și a continuat „Țigările alternative conțin cantități și niveluri mai mici de substanțe toxice decât țigările convenționale. Există din ce în ce mai multe dovezi că țigările electronice furnizează niveluri mult, mult mai scăzute de compuși toxici nocivi decât țigările. Devine tot mai clar: țigările electronice pot ajuta oamenii să renunțe la fumat.”
Dacă autoritățile de reglementare permit produselor cu conținut ridicat de nicotină, cu riscuri reduse, cum ar fi țigările electronice și dispozitivele care încălzesc tutunul, să rămână pe piață, este foarte probabil ca mulți fumători actuali să reducă numărul de țigări fumate zilnic, să renunțe complet la fumat sau să treacă la produse cu expunere redusă la compuși nocivi, ceea ce ar duce la o îmbunătățire substanțială a sănătății publice generale. „Este timpul ca marii producători de țigări să sprijine reducerea nicotinei în țigările convenționale, fiind probabil cea mai mare șansă de a fi încă în afaceri în 2030„, susține prof. Jonathan Foulds, informează Româniatv.net.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu