Primăria Capitalei va face recurs la decizia Tribunalului București prin care a fost suspendată dispoziția de demolare dată de primarul general, Nicușor Dan, în luna iulie.
Primarul general spune că dispoziția de demolare este punerea în aplicare a unei hotărâri definitive din 2013.
„O hotărâre definitivă din 2010 a constatat ca autorizația prin care imobilul a fost construit este nelegală și că avizul Ministerului Culturii pe care s-a bazat este nul.
O hotărâre definitivă din 2013 obliga Primarul Municipiului București să emită dispoziția de demolare. Instanța reține că “se afectează nu un spațiu public, ci un spațiu public cu valoare istorică deosebită” și că se încalcă dreptul la libertate religioasă.
Am emis în iulie 2022 dispoziția de demolare preluând copy-paste dispozitivul hotărârii definitive din 2013. Proprietarul clădirii a solicitat atât anularea cât și suspendarea dispoziției de demolare motivând în esență că are pe rolul instanțelor o cerere de intrare în legalitate a imobilului și că dispoziția de demolare trebuie să aștepte soluționarea litigiului de intrare în legalitate.
Tribunalul București a soluționat pentru moment cererea de suspendare a dispoziției de demolare. A reținut probabil (hotărârea nu este redactată) că există un risc ca imobilul să fie demolat înainte de soluționarea cererii de anulare a dispoziției de demolare.
Vom exercita recurs la Curtea de Apel București împotriva sentinței de ieri a Tribunalului. Esențial este că dispoziția de demolare este copy-paste din dispozitivul unei hotărâri judecătorești definitive.
Evident, proprietarul clădirii ilegale are dreptul să facă toate demersurile legale pentru a-și salva clădirea. Însă a face plângere penală împotriva primarului care a pus în executare o hotărâre definitivă depășește orice limită a tupeului”, a trasmis primarul Capitalei, Nicuşor Dan.
Vezi si:
Povestea Cathedral Plaza pare că a ajuns la sfârșit, dar, în realitate, ”succesul” anunțat de către primarul general Nicușor Dan este... nuanțat de realitate.
Aplaudat de mulți deranjați vizual de Cathedral Plaza, din principiu, nu că ar fi interesați cu adevărat de peisagistica urbană, Nicușor Dan a promis, triumfător, că ”scopul nostru este ca terenul pe care se află acum Cathedral Plaza să fie integrat armonios în peisajul urbanistic al Bucureștiului, iar pentru asta avem toată deschiderea de a colabora atât cu proprietarul, cât și cu Primăria Sectorului 1”. Desigur, se caută înțelegere la un privat căruia îi arunci banii pe fereastră.
În 20 iulie 2022, Nicușor Dan a semnat dispoziția de demolare pentru Cathedral Plaza.
Pe scurt, povestea construcției
Cathedral Plaza a primit autorizație de construcție de la Primăria Sectorului 1, în februarie 2006, an în care, două luni mai târziu, Arhiepiscopia Romano-Catolică din București a contestat în instanță autorizația din cauza faptului că imobilul afecta structura și imaginea Catedralei Sfântul Iosif. În 2011, blocul a fost finalizat și o lună mai târziu față de acel moment (iulie), Curtea de Apel Suceava a decis ”nulitatea autorizației de construire a auto-intitulatei clădiri Cathedral Plaza” după cum afirmă PMB.
Cu alte cuvinte, construcția a început în baza unei autorizații de construcție emisă de Primăria Sectorului 1. La două luni față de acel moment, Arhiepiscopia Romano-Catolică din București a decis că blocul cu geamuri de sticlă îi strică imaginea și a atacat autorizația în instanță. La o lună după ce blocul a fost finalizat, instanța a decis că autorizația de construcție este nulă, adică la 5 ani și jumătate de la emiterea ei.
Un an mai târziu, în iunie 2012, Tribunalul Dâmbovița stabilește că Primarul Municipiului București trebuie să emită decizia privind desființarea Cathedral Plaza.
Abia în 2013, în ianuarie, se dă o sentință definitivă, ca blocul Cathedral Plaza să fie demolat la cererea Arhiepiscopiei Romano-Catolice București. La 9 ani de la acel moment, primarul Capitalei autorizează demolarea.
Proprietarul blocului ce urmează a fi demolat este Millennium Building Development. Într-un comunicat din 2013, dezvoltatorul preciza că este unicul proprietar atât al blocului, dar și al terenului. Investiția în blocul de lângă Catedrala Sfântul Iosif a fost de 40 de milioane de euro la nivelul acelor ani - menționați mai sus - dar nu a fost niciodată dat în folosință - respectiv închiriate/vândute birourile, din cauza litigiului.
Pentru că demolarea acestei construcții nu se poate face în orice condiții, de către oricine și oricum, ci este necesară ”o execuție controlată a procesului de demolare și o folosire rațională a materialelor care rezultă din demolare”, în 2017, un expert în construcții estima prețul demolării undeva între 15 milioane de euro și 30 de milioane de euro, în funcție de evaluare. Nicușor Dan, om al cifrelor, estimează 5 - 6 milioane. Citește mai multe AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu