Femeile diagnosticate cu celule precanceroase pe colul uterin ar putea beneficia de protecţia oferită de vaccinul anti-HPV, potrivit unui nou studiu realizat de oameni de ştiinţă care au analizat 18 cercetări anterioare pe această temă, relatează dpa.
Studiul a apărut în revista medicală BMJ publicată de Asociaţia Medicală Britanică (BMA).
Fetele şi băieţii cu vârste de 12 şi 13 ani pot primi în mod obişnuit în cadrul programelor de prevenţie vaccinul împotriva papilomavirusului uman (HPV), care ajută la prevenirea cancerelor cauzate de acest virus, inclusiv a cancerului de col uterin, anal şi unele cancere de cap şi de gât.
Vaccinul a fost introdus în 2008, iar persoanele care aveau peste 13 ani înainte de această dată nu primesc în mod obişnuit acest vaccin.
Însă un nou studiu sugerează că femeile care au fost depistate cu celule precanceroase pe colul uterin ar putea beneficia dacă se vaccinează anti-HPV.
Odată ce o femeie este identificată ca având celule precanceroase de grad înalt pe colul uterin ea are un risc de-a lungul vieţii de a dezvolta cancer de col uterin.
Potrivit studiului, s-a sugerat că acest vaccin ar putea opri reapariţia leziunilor, precum şi protejarea împotriva altor tipuri de cancer cauzate de HPV.
Rezultatele studiului au arătat că riscul de reapariţie a "bolii pre-invazive de risc înalt" a fost redus cu 57% la persoanele care au fost vaccinate în plus faţă de tratamentul chirurgical pentru leziunile cervicale, comparativ cu cele care nu au fost vaccinate.
Descoperirile au fost mai relevante în rândul femeilor purtătoare ale tulpinilor de virus cel mai adesea asociate cu riscul de cancer de col uterin.
Cu toate acestea, autorii studiului au atras atenţia că sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma aceste constatări.
"Vaccinarea anti-HPV împreună cu excizia locală... poate contribui la reducerea riscului de recidivă a bolii pre-invazive de risc înalt", au scris autorii.
"Studii mai ample, controlate sunt necesare pentru a stabili eficacitatea vaccinării anti-HPV la momentul tratamentului chirurgical al bolii cervicale pre-invazive", au mai spus ei.
Potrivit Sky News, datele preliminare dintr-un studiu clinic care se desfăşoară la Centrul de tratare a cancerului Clatterbridge, din Marea Britanie, arată că, după câteva luni, cancerul nu a recidivat la niciunul dintre primii opt pacienţi cărora li s-a administrat vaccinul, spre deoasebire de alţi doi pacienţi care nu au fost imunizaţi şi la care boala a revenit. Deşi datele nu sunt suficiente pentru a trage concluzii ferme, dr. Christian Ottensmeier, profesor de imuno-oncologie la universitatea din Liverpool şi consultant oncolog medical la centrul Clatterbridge, care supraveghează studiul, a declarat pentru Sky News că este „optimist”.
„Da, sunt foarte plin de speranţă. Sunt destul de încântat de asta. Toate datele sunt îndreptate în direcţia bună”, a declarat dr. Christian Ottensmeier. În total, 30 de pacienţi cu cancer de gât şi la cap vor fi incluşi în grupul de studiu. Jumătate vor primi vaccinul imediat după ce termină tratamentul convenţional, iar ceilalţi vor fi imunizaţi doar dacă boala recidivează.
Veşti bune şi pentru pacienţii cu cancer ovarian. Un mic studiu clinic realizat în Franţa şi Statele Unite pe paciente cu cancer ovarian a furnizat, de asemenea, rezultate promiţătoare. Serul, denumit TG4050, creat de compania franceză Transgene, a folosit o tehnologie similară celei cu care AstraZeneca a dezvoltat vaccinul anti-COVID-19.
ADN-ul prelevat din tumoarea pacientului este amestecat cu un virus inofensiv. Iar atunci când virusul modificat genetic e injectat în organism, acesta antrenează sistemul imunitar să depisteze celulele canceroase, distrugându-le în faza incipientă a formării lor şi împiedicând reapariţia bolii. "Sistemul imunitar poate vedea lucruri pe care noi nu le vedem la scanări. Este mult mai inteligent decât fiinţele umane. Dacă putem antrena sistemul imunitar să atace aceste celule care ar conduce la revenirea cancerului la momentul la care noi nici nu le putem vedea, atunci şansele de supravieţuire pe termen lung ale pacienţilor sunt mult mai mari", a explicat profesorul. Cercetătorii sunt optimişti cu privire la acest tratament, deoarece este atent personalizat pe cancerul fiecărei persoane. Mutaţiile ADN-ului din tumori variază de la un pacient la altul, se arată într-un raport de la Harvard. Realizarea unui vaccin unic pentru fiecare persoană poate fi mai eficient în ţintirea celulelor periculoase.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu