Noi progrese în știință. Cum poate fi redus riscul morții cardiace subite

Cercetătorii de la Universitatea Tampere din Finlanda au dezvoltat un algoritm inovator care ar putea să identifice ritmurile cardiace asociate cu insuficiența cardiacă iminentă, oferind astfel timp prețios pentru cei vulnerabili, potrivit Science Alert.

Descoperirea algoritmului revoluționar

Algoritmul folosește o tehnică specifică numită "detrended fluctuation analysis (DFA2 a1)", care poate detecta modificări în variabilitatea ritmului cardiac în timp. Deși infarctul apare când fluxul de sânge către inimă este restricționat, MSC presupune o funcționare anormală a inimii, care duce la oprirea bruscă a funcției cardiace. Chiar dacă sunt întâlnite în special la persoanele în vârstă, ritmurile neregulate apar adesea fără simptome prealabile.

Rezultatele și semnificațiile studiului

Studiul, efectuat pe o perioadă medie de 8 ani și 3 luni și pe un eșantion de 2.794 de adulți, a demonstrat că DFA2 a1 este un „predictor puternic și independent” al MSC. Asocierea este mai puternică atunci când corpul este în stare de repaus, comparativ cu momentul când indivizii depun activitate fizică.

„Cel mai interesant aspect al studiului este identificarea diferențelor semnificative în timpul măsurătorilor efectuate în starea de repaus”, afirmă fizicianul Teemu Pukkila de la Universitatea Tampere.

Implementarea tehnologică

Un mare avantaj al noului algoritm este că măsurarea ritmului bătăilor inimii necesită doar un minut și poate fi efectuată cu ajutorul senzorilor simpli, potriviți pentru a fi integrați în ceasuri inteligente. Nu este nevoie de vizite la clinici sau de scanări complicate pentru a evalua riscul de MSC al unei persoane.

„Aceste dispozitive pot distinge cu ușurință între stările de activitate fizică și repaus și pot realiza măsurători atunci când este cazul”, scriu cercetătorii în lucrarea lor.

Potențialul de salvare a vieților

Algoritmul predictiv este mult mai precis decât metodele actuale, care de obicei implică măsurarea fitness-ului cardiorespirator: capacitatea unei persoane de doza oxigenul în timpul exercițiilor fizice.

Următorii pași includ testarea pe grupuri mai mari și mai diverse de persoane, precum și investigarea modului în care descoperirile pot avea relevanță și pentru alte tipuri de boli de inimă. În final, algoritmul predictiv ar putea salva multe vieți, avertizându-i pe cei ce riscă să aibă manifestările acestei boli rapide și imprevizibile.

„Este posibil ca, la multe persoane care anterior nu prezentau simptome, dar care au suferit moarte subită cardiacă sau au fost resuscitate după șocul cardiac subit, evenimentul să fi putut fi previzibil și prevenit dacă factorii de risc ar fi fost detectați la timp”, subliniază cardiologul Jussi Hernesniemi de la Universitatea Tampere.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News