Noi restricții în Planul Bugetar-Structural Național. Înghețarea salariilor, reducerea sporurilor pentru bugetari
Un studiu realizat de Blocul Național Sindical, cu finanțare europeană, analizeză evoluția Sectorului Public și Planul Bugetar-Structural Național (PBSN) 2025-2031.
În plus față de cea mai recentă evaluare a Băncii Mondiale a sectorului public din România (2023), situația bugetară prezentă (deficit mare, greu și scump de finanțat) și asumarea unui plan bugetar pe șapte ani (2025-2031) impun noi restricții. Acestea includ limitări față de constatările anterioare ale Băncii Mondiale, în special în privința constrângerilor de resurse.
Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu 2025-2031 (PBSN) prevede măsuri distincte în cadrul Reformei Sistemului de Salarizare în Sectorul Public – Reforma 7, printre care:
Revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru familiile ocupaționale.
Reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală.
Limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază.
Deși există deja o limitare a sporurilor la 30%, reducerea la 20% propusă prin PBSN nu a fost implementată. Limitarea actuală se aplică fondului de salarii de bază al ordonatorului de credite, și nu salariului fiecărui angajat, ceea ce creează inechități (angajați în situații similare primesc sporuri variate, de la 0% la 100%).
Soluții pentru a evita înghețarea salariilor
Studiul Băncii Mondiale identifică peste 140 de sporuri, indemnizații și compensații, dintre care 24 sunt foarte frecvente. Reforma propune reducerea numărului lor la cel mult cinci tipuri, prin consolidare și integrare în salariul de bază sau acordarea sub formă de sumă fixă (exemplu: spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică).
În plus, legislația curentă prevede înghețarea cheltuielilor salariale în cazul în care datoria publică depășește 50% din PIB. În contextul depășirii acestui prag (52,7% din PIB în 2024), PBSN estimează o revenire sub 50% abia în 2038. Pentru a face față acestor constrângeri, sunt necesare:
Reduceri mai abrupte ale cheltuielilor salariale.
Accelerarea creșterii economice (surse incerte pentru 2025).
Restructurarea sectorului public pentru a evita înghețarea salariilor și efectele inflației.
Jumătate din reducerile pentru ajustare, în 2025
PBSN țintește reducerea cheltuielilor salariale de la 9,3% din PIB în 2024 la 8,3% în 2031. Aproape jumătate din ajustare (0,4 puncte procentuale) ar trebui să se producă în următoarele 12 luni, deși evoluțiile recente indică contrariul (creșterea numărului de angajați și a facturii salariale). În 2024, costul mediu/angajat în sectorul bugetar este de 10.947 lei (brut), reprezentând 22,9% din cheltuielile curente ale bugetului consolidat – a doua pondere după pensii.
În România există cel puțin 7.424 de angajați din sectorul public cu salarii de bază mai mari de 20.000 lei brut, inclusiv posturi care depășesc indemnizația Președintelui României (24.960 lei brut). Numărul exact este dificil de determinat, având în vedere că aproximativ 95.000 de salariați nu sunt incluși în Registrul General de Evidență a Salariaților (RGES).
Concluzie
Măsurile din PBSN sunt esențiale pentru reducerea cheltuielilor și îmbunătățirea echității în salarizarea sectorului public, însă implementarea lor necesită reforme legislative și operaționale semnificative. Constrângerile bugetare și riscurile asociate datoriei publice impun o abordare rapidă și coordonată pentru a asigura sustenabilitatea financiară.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
