Noile sancțiuni împotriva Rusiei. Pe cine mai vizează Uniunea Europeană

David O'Sullivan, emisarul UE pentru sancțiuni, a declarat miercuri că o nouă prioritate este identificarea băncilor și a altor instituții financiare care sprijină fluxurile de produse destinate Rusiei, mai ales cele care au legătură cu echipamentele de război. O'Sullivan a subliniat că multe produse care ajung în Rusia prin China sunt fabricate de filiale ale unor companii occidentale din Asia de Sud-Est.

În cadrul unui eveniment organizat la un think tank din Bruxelles, O'Sullivan a explicat că UE colaborează cu partenerii internaționali, precum Statele Unite, pentru a colecta date și a analiza cum sunt finanțate aceste fluxuri. „Statele Unite au avut un succes considerabil în această privință, iar noi am început să adunăm informații și să comparăm datele”, a afirmat oficialul european.

Acest nou focus marchează o intensificare a strategiei Uniunii Europene în lupta economică împotriva Rusiei, vizând nu doar persoanele și companiile sancționate direct, ci și instituțiile financiare și economice care facilitează comerțul cu produse critice pentru conflictul din Ucraina.

Sancțiunile UE împotriva Rusiei: o presiune constantă

De la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, Uniunea Europeană a impus sancțiuni fără precedent împotriva Moscovei. Aceste sancțiuni s-au adăugat măsurilor adoptate încă din 2014, după anexarea Crimeei și eșecul implementării Acordurilor de la Minsk.

Sancțiunile UE includ o gamă variată de măsuri, de la restricții individuale, la sancțiuni economice și diplomatice. Restricțiile individuale vizează persoanele care sprijină acțiunile ce subminează integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei sau beneficiază de pe urma acestora. De asemenea, măsurile economice sunt menite să lovească direct în capacitatea Rusiei de a susține financiar și logistic agresiunea militară.

Pe lângă sancțiunile directe împotriva Rusiei, UE a impus restricții și împotriva Belarusului, Iranului și Coreei de Nord, țări care sprijină în mod activ eforturile militare rusești. Aceste măsuri extinse au ca scop slăbirea alianțelor Rusiei și limitarea resurselor disponibile pentru război.

Extinderea sancțiunilor până în 2025

UE a decis recent să prelungească sancțiunile individuale împotriva a peste 2.000 de persoane și entități din Rusia și Ucraina până la 15 martie 2025. Aceste sancțiuni includ interdicții de călătorie și înghețarea activelor. De asemenea, cetățenilor și companiilor europene le este interzis să ofere sprijin financiar celor de pe lista sancțiunilor.

Decizia, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, intră în vigoare imediat și reflectă angajamentul UE de a menține presiunea asupra celor care sunt considerați responsabili de subminarea suveranității Ucrainei. Cu toate acestea, Uniunea Europeană a eliminat unele persoane de pe lista de sancțiuni, printre care se numără Nikita Mazepin, fost pilot de Formula 1, și Violetta Prigozhin, mama lui Evgheni Prigozhin, liderul grupului paramilitar Wagner.

Pe măsură ce războiul din Ucraina continuă, Rusia se confruntă cu dificultăți economice din ce în ce mai mari, dar oficialii de la Moscova au susținut în mod repetat că țara poate rezista presiunii sancțiunilor internaționale. Cu toate acestea, sancțiunile afectează în mod semnificativ sectoarele critice ale economiei rusești, în special cele legate de tehnologie și finanțe.

Un alt aspect al sancțiunilor este capacitatea lor de a se adapta la noile metode de evitare și decoltarea acestora. Oficiali europeni și americani au subliniat în mai multe rânduri că Rusia încearcă să găsească soluții prin intermediul unor terți, precum filiale ale companiilor occidentale din țări din Asia de Sud-Est. Acest fenomen a devenit o preocupare majoră pentru autoritățile europene, care încearcă să limiteze astfel de fluxuri comerciale și să impună noi sancțiuni mai precise și mai eficiente.

Pe lângă sancțiunile economice și militare, Uniunea Europeană a adoptat măsuri împotriva indivizilor și entităților responsabile de încălcări ale drepturilor omului în Rusia. Cazul lui Alexei Navalnîi, opozantul politic rus închis, a determinat UE să adopte noi sancțiuni ca răspuns la tratamentul inuman aplicat acestuia și la deteriorarea continuă a drepturilor omului în Rusia.

Încălcările drepturilor civile și politice, precum și reprimarea opoziției și a vocilor critice din Rusia, au contribuit la adâncirea izolării internaționale a Moscovei. UE a subliniat că sancțiunile vor rămâne în vigoare atât timp cât regimul de la Kremlin va continua să încalce drepturile fundamentale ale cetățenilor săi și să amenințe suveranitatea altor națiuni.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News