Astăzi, 24 februarie, au loc alegeri în Republica Moldova. Miza este federalizarea țării. La 15 ani distanță, există toate șansele să se pună în practică planul Kozak. Acesta prevede ca Moldova și Transnistria să formeze un stat federal, partea transnistreană fiind însă integral sub control rusesc.
Dmitry Kozak, fost ofițer GRU, a fost desemnat de președintele Vladimir Putin drept responsabil al Kremlinului pentru Republica Moldova. Practic, un fel de guvernator al regiunii, în ciuda faptului că Moldova are o democrație incipientă, cu alegeri relativ libere, cu președinte, guvern și Parlament. Pentru a soluționa conflictul înghețat din Transnistria, Kozak a propus federalizarea republicii. În 2003, președintele de atunci al țării, comunistul Vladimir Voronin, a refuzat să mai semneze Tratatul cu Federația Rusă, în timp ce Putin era deja în avion în drum spre Chișinău.
Astăzi, prin intermediul rusofilului Igor Dodon, planul Kozak revine puternic în actualitate. Rusia urmărește probabil un experiment în Republica Moldova. Dacă acesta reușește, va fi aplicat și în teritoriile din estul Ucrainei. Ucraina ar urma la rându-i să devină o republică federală. Lucrurile se precipită, fiindcă şi în Ucraina sunt anul acesta alegeri.
Ucraina, Republica Moldova și Georgia fac parte din așa-numitul Parteneriat Estic al Uniunii Europene. În mod ciudat, mișcările proeuropene din aceste state au primit un sprijin nesemnificativ din partea Bruxellesului. De partea cealaltă, Moscova consideră acest spațiu ca fiind de mare interes politic și strategic pentru ea. Urmare este că mișcările de independență din aceste state se sufocă încet dar sigur.
Este adevărat că Uniunea Europeană a impus sancțiuni Rusiei pentru ocuparea Crimeei. În același timp, a doua conductă de gaz ruso-germană prin Marea Baltică, numită și Nord Stream 2, va schimba echilibrul strategic în domeniul energiei în Europa. Germania va deveni principalul furnizor de gaz rusesc în Europa occidentală, dar cu potențial de export și către Polonia și Ungaria. Europa s-a opus acestei conducte, încercând inclusiv promovarea rezervelor de gaze din Marea Neagră. Aici România trebuia să joace un rol semnificativ. Astăzi când vorbim, România este practic scoasă din jocul energetic european. Iar asta în ciuda rezervelor colosale de hidrocarburi abia descoperite.
Întrebarea pe care și-o pun mulți europeni este ce a obținut Rusia din partea Germaniei pentru a doua conductă de gaz. Pe de altă parte, ne putem întreba ce a oferit Germania Franței ca să smulgă acordul Parisului pentru construirea conductei, în ciuda directivelor europene privind energia.
În 1940, în urma pactului Ribbentrop-Molotov, miniștrii de externe ai lui Hitler și Stalin, România a fost sfârtecată și Basarabia alipită imperiului sovietic. Să fie federalizarea republicii Moldova parte a acordului german-rus privind Nord Stream 2? Probabil că vom afla multe chiar în cursul acestui an. Probabil că vom lega lucrurile cu războiul româno-român desfășurat în ultimii ani, cu mișcarea politică “ lupta anticorupție” fără nicio legătură cu lupta reală împotriva corupției, cu neomarxiștii numiți și vestele galbene, care au slăbit Franța în ultimele 3 luni și jumatate, cu procurorul general european, care trebuie să pedepsească Polonia și Ungaria - România este oricum la pământ. Urmează să vedem dacă în cauză se află doar Moldova, Ucraina și Georgia sau ar putea păși spre eșafod și alte două state: România și Bulgaria.
Reacția Bruxellesului față de rezultatul alegerilor de duminică din Republica Moldova va fi un barometru pentru cei cu ochii deschiși de la București. Măcar să știm la ce ne așteptăm din partea noului binom politic, economic și strategic germano-rus.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News