Norii mammatus, fenomen unic în România. Unde au apărut "buzunare în ceruri", după furtunile de joi

Un veritabil spectacol meteorologic a uimit locuitorii din Gorj joi seara, după ce o furtună puternică a lovit România. Cerul a fost acoperit instant de așa-numiții nori mammatus sau nori-pungă. Aceste formațiuni neobișnuite au apărut între două runde de furtună, stârnind atenția și curiozitatea localnicilor.

Norii mammatus sunt recunoscuți pentru aspectul lor distinctiv, asemănător unor „pungi” sau „saci” care atârnă de baza norilor cumulonimbus la altitudini mari. Acest fenomen se produce în timpul furtunilor intense, când aerul rece de la înălțime coboară și formează un model celular spectaculos în partea inferioară a norului. Deși întâlniți rar, acești nori sunt adesea asociați cu fenomene meteorologice extrem de violente.

"Formarea acestora este în strânsă relație cu stratifierea aerului la mare altitudine, întrucât vântul e cel care i-a modelat așa, luând naștere aceste pungi de umiditate. Fotografiile de mai jos sunt rezultatul unei ieșiri pe teren, în care recunosc, au reușit să mă fascineze de îndată ce au acoperit mare parte din județ!”, a scris în online un gorjean care a fost martorul acestui fenomen.

Cum apar norii Mammatus cu aspect de "buzunare"

Norii mammatus se formează în condiții meteorologice specifice, de obicei în asociere cu furtuni puternice și norii cumulonimbus. Procesul de formare implică mai multe etape și factori, potrivit learnweather.com:

Prezența unui nor cumulonimbus sau alt tip de nor mare: Norii mammatus apar de obicei la baza norilor mari și violenți, cum ar fi cumulonimbus, care sunt responsabili pentru furtuni.

Aerul rece care coboară: În cadrul unui nor cumulonimbus, există curenți de aer ascendenți și descendenți. Aerul rece și dens din partea superioară a norului coboară în partea inferioară.

Umiditatea și instabilitatea atmosferică: Pe măsură ce aerul rece coboară, el poate întâlni straturi de aer mai cald și mai umed. Aceasta poate provoca instabilitate și condensare, contribuind la formarea structurii mamelonare.

Răcirea prin evaporare: Aerul rece care coboară poate provoca evaporarea parțială a picăturilor de apă din nor, răcind și mai mult aerul. Acest proces poate accentua formarea norilor mammatus, creând "buzunare" de aer rece și dens care coboară mai rapid.

Modelul celular distinctiv: Aceste "buzunare" de aer rece și dens formează structuri distincte, asemănătoare unor saci sau pungi, care atârnă de baza norului. Acest model celular este ceea ce caracterizează norii mammatus.

În concluzie, norii mammatus sunt rezultatul interacțiunii complexe dintre curenții de aer ascendenți și descendenți, răcirea prin evaporare și instabilitatea atmosferică, toate acestea contribuind la formarea acestor formațiuni spectaculoase și rare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News