Nou centru al bătăliei mondiale după invadarea făcută de Putin. „Cine controlează zona va fi stăpânul unei bune părți a geopoliticii și a economiei la nivel global”

Când cineva se gândește la Arctica, își imaginează gheață, puțini oameni, animale și, poate, eschimoși. Nimic mai departe de realitate. Este pe cale să devină noul centru al bătăliei geopolitice dintre marile și mijlociile puteri.

Arctica nu este un pământ virgin, gol sau uitat, ci „piatra filosofală” a viitorului. Canada, Statele Unite, Rusia, Danemarca (cu Groenlanda inclusă), Finlanda, Suedia, Norvegia și Islanda dețin părți ale regiunii. 

În vremuri de criză, această zonă poate fi o salvare, mai ales din punct de vedere energetic, întrucât are petrol, gaze naturale, staniu, mangan, aur, nichel, plumb și platină. Multe lucruri pot lipsi din Arctica, dar cu siguranță nu și resursele naturale. Adăpostește 25% din rezervele lumii și, de aceea, cine controlează zona va fi stăpânul unei bune părți a geopoliticii și a economiei la nivel global. Nu este puțin dacă ținem cont de vremurile care ne așteaptă, conform 20min.es.

Și nu trebuie să vă gândiți doar la țările anterior menționate care stau cu ochii pe acea regiune. China, în 2018, a prezentat deja o strategie națională pentru Arctica, deoarece o rută către și dinspre acel loc ar reduce timpii și costurile comerciale pentru gigantul asiatic.

Centrul Barcelona pentru Afaceri Internaționale, CIDOB, un think tank spaniol cu ​​sediul în Barcelona, ​​dedicat cercetării în domeniul relațiilor internaționale, spune că vorbim de un „scenariul geopolitic emergent” care, de altfel, poate ajunge să devină un punct cheie pentru o UE care nu are nicio idee în acest sens: trei țări care fac parte din regiune sunt și state membre (Danemarca, Suedia și Finlanda). Ultimele două vor adera la NATO în câteva luni.

Potrivit Agenției Europene de Mediu, „impactul schimbărilor climatice este mai mare în Arctica decât în ​​orice altă parte a lumii. Temperaturile în zonă au crescut de două ori mai mult decât media globală din ultimii 50 de ani”. Topirea gheții duce la apariția unor noi rute comerciale și, în ultimii ani, s-au deschis și oportunități turistice în fața unei regiuni cândva uitate. Și toată lumea pare să-și dorească „bucata de tort” din această regiune.

UE, pe de altă parte, merge într-un ritm diferit. În 2008, Comisia Europeană a prezentat o Strategie pentru Arctica care deja părea să anticipeze ceea ce avea să se întâmple și a fost reînnoită pentru ultima dată în octombrie 2021, înainte de invazia rusă din Ucraina și, prin urmare, competiția strategică se va intensifica. Este clar că trebuie să „abordeze provocările ecologice, sociale, economice și politice rezultate din schimbările climatice și va adopta măsuri energice pentru a lupta împotriva acesteia și a degradării mediului”.

Astrid Portero, cercetător asociat la Consiliul European de Relații Externe, explică pentru 20min.es. că „pe măsură ce topirea Arcticii progresează, realitatea geopolitică se va schimba. Chiar și Statele Unite vor avea cu siguranță ceva de spus”.

Când Rusia a invadat Ucraina, Arctica era deja acolo

În plus, viitorul pare scris în acest sens. Expertul spune că „există deja țări care anunță că rămân fără petrol și, în măsura în care UE, de exemplu, se gândește la trecerea la alte surse de energie, nu există nicio modalitate de a face acest lucru suficient de repede, motiv pentru care Arctica poate deveni un punct cheie al luptei geopolitice și de resurse”, mai ales având în vedere că „a trebuit să accelerăm independența de sursele de energie ruse”.

În orice caz, războiul este încă un element, dar nu neapărat decisiv în această rânduială. "Nu cred că există o relație directă între invazia rusă a Ucrainei și situația din Arctica. Rusia are deja o prezență mare în Arctică și în ultimii ani a tot întărit-o", adaugă Portero care crede că Moscova are cel mai mult de câștigat pentru că se află în zonă „de multă vreme”.

Portero consideră că privirea asupra Arcticii trebuie să fie puțin mai lungă. „Pe termen scurt nu cred că bătălia geopolitică se va muta acolo pentru că există alte priorități, dar pe termen mediu și lung, așa se va întâmpla deoarece cantitatea de resurse din Arctica o va provoca”, spune analistul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News