Noua tulpină de COVID nu a ajuns, încă, în România. Studiu recent

Toate tulpinile care circulă în țară sunt recunoscute de vaccinul aprobat de Uniunea Europeană, se arată într-un raport preliminar întocmit de o clinică privată, scrie Mediafax. 

Potrivit unui comunicat al MedLife, specialiștii companiei au analizat peste 60 de genomuri SARS-CoV-2, provenite din Brașov, Cluj, Timișoara, Sibiu și București.

Cum sunt analizate virusurile

„Prin analizarea tulpinilor de SARS-CoV-2, folosind metoda de secvențiere dezvoltată de CDC (Centers for Disease Control) din Statele Unite, care ne permite secvențierea completă a genomului viral, am dedus că până în acest moment, teritoriul României nu a fost afectat de noua tulpină COVID-19. Urmărirea diversității genetice a virusului ne permite să avem informații epidemiologice legate de răspândirea noii tulpini, oferindu-ne astfel posibilitatea de a interveni în răspândirea agresivă a acestuia”, a declarat biologul Dumitru Jardan, doctor în științe medicale, coordonator științific al studiului.

„Un aspect foarte important este că formele virusului care circulă pe teritoriul țării noastre, care au fost identificate în procesul de secvențiere, sunt recunoscute de vaccinul Pfizer-BioNTech, aceste fiind un motiv în plus pentru ca pacienții români să se înscrie în campania de vaccinare”, a mai menționat Dumitru Jardan, biolog.

Conform cercetărilor internaționale, noua tulpină de coronavirus ar putea fi cu până la 70% mai contagioasă, însă nu sunt încă date care să ateste că această infecție este mai mortală.

Noua tulpină a virusului 

Noua tulpină a virusului a apărut inițial în Marea Britanie, ulterior fiind confirmată în mai multe țări, precum Italia, Danemarca, Olanda, Franța, Spania, Portugalia, Australia și Canada.

Totodată, în cadrul aceluiași studiu s-a pus accent și pe mutațiile genei S, care se presupune ca ar permite virusului să infecteze oamenii care au trecut deja prin boală. Astfel, mutațiile identificate la pacienții din România arată că este puțin probabil ca virusul să poată reinfecta pacienții vindecați.

„Gena S este cea mai importantă genă pentru infecțiozitatea virusului întrucât codifică o proteină ce se leagă direct de receptorul de pe suprafața celulelor umane, aceasta fiind deseori ținta unui răspuns imun antiviral. Mutațiile identificate de echipa noastră la nivelul genei S nu susțin teoria legată de faptul că virusul ar fi capabil de reinfecție. Însă studiem permanent, deoarece în viitor însă situația s-ar putea modifica”, a mai spus biologul Dumitru Jardan.

Monitorizare atentă 

Compania își propune să monitorizeze constant prin secvențiere cazurile de SARS-CoV-2 din România pentru o mai bună caracterizare a virusurilor care circulă pe teritoriul țării.

„Prin eforturi și resurse proprii, am derulat exclusiv acest studiu în România, pentru a analiza toate schimbările pe care le aduce acest virus și pentru a ști cum putem acționa în consecință. De la începutul pandemiei ne-am mobilizat forțele și am dezvoltat divizia de cercetare, iar până în acest moment au fost derulate 4 studii, toate din inițiativa și cu resursele MedLife. (...) Totodată, angrenându-ne în acest proces, ne-am asumat responsabilitatea că vom efectua rapoarte periodic și la o scară largă, pe care le vom putea pune atât la dispoziția Guvernului României, cât și a celorlalte guverne ale țărilor învecinate, dacă aceștia vor dori să se folosească de concluziile științifice în lupta răspândirii virusului”, a declarat Mihai Marcu, președinte & CEO MedLife Group.

Procesul de secvențiere va continua, anunță reprezentanții companiei. Sunt în plan alte 100 de genomuri în luna ianuarie 2021, pentru a identifica informații noi, relevante pentru piața locală și care să contribuie la adaptarea strategiei naționale de luptă împotriva COVID-19.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News