Nu ai chef să faci nimic? Cum trecem peste sindromul Burnout

Apatia este o fiară urâtă. În acest articol vom vedea exact ce este, care sunt simptomele sale , dar mai ales care sunt cele mai eficiente remedii pentru a scăpa de ea și a reveni la urmărirea obiectivelor noastre cu un entuziasm reînnoit.

Dacă ai ajuns să te simți mereu epuizat, fără chef de muncă și simți că orice ai face nu contează, trebuie să știi că sindromul burnout există. Mai mult, pandemia pare să fi agravat acest fenomen în mai multe privințe, mai ales de când mulți oameni au ajuns să lucreze de acasă. Chiar dacă nu-l găsești în statisticile medicale privind diagnosticele și nu poți spune exact câte cazuri există nici în București, nici în țară, la un moment dat îl poate resimți oricare dintre noi. Termenul de „burnout" a fost pentru prima oară folosit de psihologul american Herbert Freudenberger, în anii '70, care l-a definit drept o stare de epuizare sau de frustrare, ca rezultat al dedicării față de o cauză, sau ca urmare a unui mod de viață, ori a unei relații. Problema e că specialiștii nu au căzut de acord nici până astăzi nici asupra definiției, nici asupra elementelor care diferențiază burnout-ul de alte tulburări, astfel că devine dificil de diagnosticat și de tratat ulterior. Totuși, există semne și simptome clare, scrie Digi 24.

Sindromul burnout există, dar nu s-au înțeles cum să îl explice

Chiar dacă se vorbește des despre acest sindrom, specialiștii nu au căzut de comun acord nici până astăzi, referitor la definiția sa și nici asupra elementelor care diferențiază burnout-ul de alte tulburări, astfel că devine dificil de diagnosticat și de tratat ulterior.

Sindromul burnout nu își găsește încă locul nici în manualele statistice și de diagnostic utilizate de specialiști, ca și categorie distinctă. Există totuși autori și cercetători care și-au dedicat munca acestui fenomen, iar numărul mare de studii pe tema burnout-ului, apărute în ultimii ani îi subliniază importanța.

Burnout. Care sunt primele simptome și ce ai de făcut

Potrivit Irinei Ciureanu, psihoterapeut în cadrul Clinicii Bellanima, în literatura de specialitate sunt menționate trei mari categorii de simptome pentru burnout, după cum urmează:

Epuizarea: lipsa energiei emoționale, oboseala, inclusiv probleme somatice (durere abdominală, de exemplu).

Înstrăinarea de activitățile legate de muncă: angajații resimt atribuțiile pe care le au ca fiind stresante și încep să se îndepărteze de colegi, de activități, devenind poate mai cinici, mai rezervați și câteodată chiar indiferenți.

Performanță redusă: sindromul burnout afectează activitățile zilnice ale oamenilor la muncă și acasă, remarcându-se semne precum scăderea nivelului de concentrare și apariția emoțiilor negative față de activitățile profesionale.

Cum ajunge un angajat la burnout?

Cel mai adesea, fenomenul de burnout este asociat cu locul de muncă, însă poate să mai fie corelat și cu alte activități precum construirea unei case sau îngrijirea unui membru al familiei care este bolnav sau are dizabilități, ne spune psihologul Irina Ciureanu.

În ultimii ani, se vorbește din ce în ce mai des și despre un burnout parental, ca efect al expunerii prelungite la stresul provenit din creșterea copiilor.

În acest articol vom încerca să înțelegem puțin mai mult, dar mai presus de toate vom vedea care sunt cele mai eficiente strategii pentru a scăpa de el și a găsi motivație și dorință de a face.

Endocrinologul Hans Seyle a definit trei faze fiziologice ca răspuns al organismului uman la stres: alarmă, rezistență și epuizare. Astfel, stresul prelungit la locul de muncă, deadline-uri strânse, conflictele cu colegii, precum și un volum mare de muncă, pe care angajatul îl resimte ca fiind peste ceea ce el poate realiza, pot duce la extenuare și apoi la burnout, potrivit B365.

Poate fi prevenit burnout-ul?

În cazul acestui sindrom, cel mai important este să îți porți de grijă și să iei în considerare gândurile, emoțiile și senzațiile transmise de corpul tău, arată specialiștii. De exemplu, dacă ești obosit, să închizi laptopul și să mergi la culcare, pentru a evita o stare de suprasolicitare fizica și psihică.

„Important este și să îți oferi timp liber, vacanțe, momente de relaxare, să înveți să spui NU dacă te simți asaltat de solicitări, peste ceea ce poți duce la locul de muncă, evitând comparații precum… ”, te sfătuiește psihoterapeutul.

Ce trebuie să facă angajatorii în această privință

Angajatorii au un rol foarte important în prevenția sindromului burnout printr-o normare corectă a muncii (cândva obligatorie), prin psihoeducație și, mai ales, prin grijă absolut umană și normală față de proprii angajați, evidențiază specialiștii în sănătate mintală.

Programe precum „sfaturi cum să evităm să ajungem la epuizare și burnout” sau „cum să depistăm la timp primele semne de burnout la angajații noștri” ar trebui să se regăsească în platformele de training ale tuturor companiilor, este de părere psihoterapeutul Irina Ciureanu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News