Nu e suficient să măsurăm numărul de firme active în fiecare an, ci şi dacă sunt competitive

Dacă ne uităm la indicatorii referitori la IMM-uri în România, deşi acestea angajează aproape la fel de multe persoane ca media UE, valoarea adăugată de aceste companii în economie este sub media UE, ceea ce indică o productivitate scăzută a forţei de muncă. De asemenea, deşi cifra de afaceri a IMM-urilor a reprezentat, în 2012, 58% din valoarea totală a veniturilor firmelor din România, profitul reprezintă doar 32% relativ la valoarea totală, ceea ce indică o profitabilitate scăzută a IMM-urilor locale. O explicaţie ar putea fi rata mare a firmelor care au ca obiect de activitate comerţul (42% dintre IMM-uri, conform SBA fact sheet, realizat de Comisia Europeană) 

Privind aceşti indicatori, devine evident faptul că nu e suficient să ne concentrăm pe cifre ca numărul de firme create în fiecare an, distribuţia pe gen şi vârstă, densităţi la nivel naţional, pe regiuni geografice sau la nivel rural versus urban, ci trebuie să începem să ne concentrăm şi pe indicatori de eficienţă şi competitivitate în susţinerea acordată IMM-urilor. Iar aceşti indicatori se vor îmbunătăţi atunci când gradul de educaţie antreprenorială va creşte şi atunci când nu se va mai discuta atât de mult despre IMM-uri, ci mai ales despre motorul lor, antreprenorii.

Pentru a fi competitivi, aceştia vor trebui să ştie într-o măsură din ce în ce mai mare cum să îşi aleagă angajaţii potriviţi, ce indicatori financiari să urmărească, de ce este nevoie de un business plan sau de construirea unui brand, iar exemplele pot continua.

Această nevoie este recunoscută în primul rând chiar de antreprenori, care consideră ca al doilea cel mai important obstacol în dezvoltarea unei afaceri în România este lipsa educaţiei antreprenoriale (conform Barometrului antreprenoriatului românesc 2013, realizat de EY).

Din această nevoie de a sublinia că nu firmele şi cifrele lor de afaceri sunt cele care trebuie să fie recunoscute în primul rând, ci antreprenorii şi angajaţii acestora, EY România a hotărât să se afilieze la programul Entrepreneur Of The Year, cea mai mare competiţie la nivel mondial care se adresează antreprenorilor.

După perioada de înscriere, care se încheie pe 27 iulie, urmată de interviurile cu antreprenorii şi două runde de jurizare, în luna noiembrie a acestui an juriul va acorda trei titluri: Antreprenorul Anului 2014 (Entrepreneur Of The Year), Emerging Entrepreneur Of The Year 2014 şi Social Entrepreneur Of The Year 2014 în România.

În acest mod, vrem să promovăm antreprenorii de succes, care au demonstrat viziune de business, care au construit afacerea depăşind eşecurile inevitabile şi învăţând din acestea, antreprenori cu valori solide, care au câştigat respectul angajaţilor şi al comunităţii.

În România, rata de ocupare a persoanelor aflate între 20-64 de ani este de doar 63,9%, sub media Uniunii Europene (EU27), conform datelor Eurostat pe anul 2013. Tot în România, cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare reprezintă 0,49% din PIB (nivelul anului 2012, conform Eurostat), mult sub media UE de 2,1%.

De asemenea, 42% dintre români trăiesc cu riscul sărăciei sau al excluziunii sociale, iar 30% din populaţie trăieşte în condiţii de sărăcie severă, de trei ori mai mult decât media UE27.

Aceştia sunt trei din cei cinci indicatori care sunt urmăriţi în strategia de creştere a României, parte din strategia Europe 2020, şi sunt cei trei indicatori în care antreprenorii pot ajuta prin crearea de locuri de muncă, prin investiţii în cercetare şi dezvoltare şi prin dezvoltarea de afaceri sociale şi prin iniţiativă, primul factor al schimbării.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News