"Nu eram foarte bun la învățătură. Eram mediocru". Cum a ajuns Florin Zamfirescu actor: "Părinții s-au crucit"
Florin Zamfirescu a vorbit despre parcursul lui spre actorie și reacția părinților când au aflat că a intrat la Teatru.
"Cine mi-a descoperit pasiunea, cine mi-a stârnit pasiunea am spus de o mie de ori. E mama mea, care a vrut să se facă actriță și n-a avut nicio șansă, că nu au dat-o la școală. Mama a jucat teatru de amatori. Dar, după ce m-am născut și am început să vorbesc, s-a apucat să mă învețe poezii. Și întâmplarea face că pasiunea pe care o avea mama am moștenit-o și eu. Putea să nu se prindă de mine pasiunea aceasta.
"La 16 ani, am devenit o vedetă națională"
Pe urmă, am apărut pe scenă îndemnat de mama, la început, că la 6 ani de unde să știu? După care, dai la manivelă o dată, de două ori, până pornește motorul. Și, când a pornit motorul, gata, nu mai împinge nimeni din spate. Iar la mine a pornit motorul. Cel puțin la 16 ani am devenit o vedetă națională, pentru că am participat la un festival.
Norocul meu a fost că m-au selecționat la un festival numit "Dialog la distanță". Era dialogul artistic între câte două regiuni. Țara era împărțită în regiuni, nu județe. Eu am căzut în regiunea mea, Argeș, cu regiunea Mureș. Și am recitat și am luat premiul cel mare pe întreg festivalul", a spus Florin Zamfirescu pentru viva.ro.
Reacția părinților când au aflat că a intrat la Teatru
Și, după toate astea, actorul avea să-și ia prin surprindere părinții anunțându-i că a intrt la Teatru și se face actor.
"S-au crucit. Mama a zis: "Tu chiar vorbești serios! Eu te-am împins să reciți." Am jucat prin liceu și teatru,"Înșir-te mărgărite de Victor Eftimiu și "Steaua fără nume de Mihail Sebastian. În primul an eram atât de încântat că am intrat la Teatru, că am fost primit de această familie de elită, artiștii români, încât toate scrisorile pe vremea aceea erau într-un fel…
Pe atunci nu erau telefoane mobile și scriam scrisori. Și toate scrisorile mele din primul an așa începeau: "Dragă mamă, dragă tată, sunt student la Teatru." După aceea, începeam cu ce aveam de spus, mai ceream niște bani… Am acele scrisori și acum. După un an devenise banal. Am terminat șef de promoție. Am intrat primul și am terminat primul.
"M-au cam chinuit"
În liceu, nu eram foarte bun la învățătură, eram mediocru, dar la Teatru eram pasionat și am fost repartizat la Târgu Mureș. Pe atunci se făcea repartiția în afara Bucureștiului. Am venit prin propriile puteri, fără relații, fără pile. Am luat un premiu de interpretare la Festivalul Tineretului de la Piatra Neamț și minunata directoare, doamna Elena Deleanu, cu 30 sau 40 de ani de directorat – era cea mai veche din România –, proceda la fel ca Lucia Sturdza Blandra. Urmărea prin țară cine se ridica și îl chema la București.
M-a chemat și mi-a dat cererea de transfer, eu nu am dat concurs. Premiul de la Piatra Neamț pentru doamna Deleanu a însemnat concursul. De la Târgu Mureș nu mi-au dat drumul, m-au cam chinuit… Povești", a mai spus actorul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
