Specialiştii dermato-venerologi şi oncologi trag un semnal de alarmă că în România foarte multe persoane se prezintă la medic cu tumori cutanate în stadiu avansat. Diagnosticarea timpurie a melanomului îţi poate salva viaţa!
Melanomul este o formă de cancer de piele. Deşi reprezintă mai puţin de 5% din toate cazurile de cancer de piele, melanomul este responsabil de majoritatea deceselor cauzate de cancerul cutanat, susțin specialiștii de la Asociaţia Română pentru Cancere Rare.
De ce se amână controlul la medicul specialist şi, prin urmare, vorbim în România despre diagnosticarea tardivă? Mara Mihai, medic primar dermato-venerologie, susține că în cele mai multe cazuri persoanele nu realizau cât de gravă este acea leziune modificată. Recunoaşterea leziunilor într-un moment timpuriu este esenţială.
O persoană care dezvoltă melanom prezintă anumiţi factori de risc: culoarea pielii (pielea deschisă la culoare e predispusă arsurilor solare şi prezintă un risc mai mare de a dezvolta melanom), persoanele care au mai mult de 50 de aluniţe pe corp sau persoanele care au aluniţe cu caractere atipice, asimetrice sau colorate neomogen.
De asemenea, contează şi istoricul din familie (dacă mama/tata sau altă rudă de sânge a avut un cancer de piele) sau chiar istoricul personal de melanom.
”Aceştia sunt factori pe care nu putem să-i influenţăm, dar putem sa modificăm un factor care creşte foarte mult riscul de melanom: expunerea la radiaţiile ultraviolete şi aici vorbim şi de solar, dar şi de expunerea la soare. Expunerea intermitentă la soare este cea mai riscantă şi creşte riscul de melanom: de exemplu o vacanţă la mare după ce o bună perioadă de timp am lucrat de acasă sau de la birou şi nu ne-am expus la soare. Nu se interzice expunerea la soare, ci aceasta trebuie să fie făcută în condiţii de siguranţă: folosim cremele de fotoprotecţie (UVB şi UVA), îmbrăcămintea care să acopere pielea, căutăm umbra ajutându-ne de pălării şi umbrele, dar suntem atenţi şi la protecţia ochilor”, recomandă dr. Mara Mihai, medic primar dermatovenerologie.
Dr. Mara Mihai spune că trebuie să fim atenţi la următoarele cinci aspecte ca să depistam din timp o leziune suspectă. Dacă ai observat oricare dintre aceste schimbări este foarte important să nu amâni un control la medicul dermatolog:
- ai o leziune, iar dacă trasezi axele longitudinal şi transversal toate cele patru cadrane nu sunt simetrice;
- marginile neregulate sunt un semnal de alarmă;
- mai mult de două culori într-o leziune pot să fie un semnal de alarmă;
- diametrul leziunii este mai mare de 5 mm;
- dacă aluniţa s-a schimbat în culoare, dimensiune şi a devenit asimetrică.
Cu ajutorul dermatoscopiei, medicul poate să pună un diagnostic corect.
"Dermatoscopia nu e o simplă examinare cu lupa, ci un examen de microscopie realizat pe viu, fără substanţe de contrast care permite medicului să observe anumite elemente în aluniţe, care nu se pot observa cu ochiul liber" explică dr. Mara Mihai.
După ce medicul dermatolog constată că leziunea este suspectă, următorul pas este realizarea unei biopsii şi, în urma unor investigaţii suplimentare se va face stadializarea tumorii, intervenţia chirurgicală şi urmarea unui tratament recomandat de specialist. Pentru că riscul de a dezvolta un alt cancer de piele în următorii doi ani este unul foarte ridicat, pacientul trebuie să efectueze cu regularitate controalele de rutină.
Atunci când pacientul ajunge la medicul oncolog, şansele de curabilitate sunt mult mai reduse, deoarece înseamnă că tumorile au fost depistate într-un stadiu avansat (stadiul 3 sau 4), avertizează dr. Raluca Pătru, medic oncolog. "În aceste situaţii, rolul esenţial în managementul pacientului îl are oncologul. Cu cât avem o implicare mai mare a ganglionilor sau prezenţa de metastaze la distanţă cu atât boala este într-un stadiu mai avansat. Supravieţuirea pacientului este mai scurtă, iar pentru stadiile 4 cu metastaze multiple supravieţuirile la 5 ani scad sub 20%" explică medicul oncolog.
- Adjuvant, cu scopul de a preveni o recidivă după o intervenţie chirurgicală
- În context metastatic când sunt leziuni inoperabile şi atunci tratamentul are scopul de a opri boala din evoluţie şi a reduce dimensiunile tumorilor.
"Dacă ne referim la stadiile de boală unde tumora a fost excizată şi e demonstrată prezenţa invaziei ganglionare sau în cazul metastazelor, tratamentele adjuvante recomandate sunt imunoterapia şi terapiile ţintite" spune medicul oncolog care aminteşte că în România nu avem ghiduri, dar avem protocoale de prescriere a medicamentelor şi de rambursare a acestor tratamente.
"Avem aprobate foarte multe tratamente adjuvante pe partea de tratamente sistemice. Imunoterapia e complet aprobată şi rambursată în România. Mai sunt două combinaţii de terapii ţintite care nu sunt rambursate momentan în România, dar aceste două variante sunt alternativele la o altă terapie inclusă deja în programul naţional" aflăm de la medicul oncolog.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu