Oftatul a fost mult timp văzut ca un exces de melancolie, frustrare sau chiar disperare.
Un studiu recent dă peste cap această noțiune. „În loc să vedeți oftatul ca tristețe sau exasperare, recunoașteți-l pentru ceea ce reușește - ameliorarea stresului”, este de părere dr. David Spiegel, profesor de psihiatrie și științe comportamentale și director al Centrului pentru Stres și Sănătate de la Școala de Medicină a Universității Stanford.
„Oamenii cred că respirația adâncă este modalitatea de a reduce stresul”, a spus el. „Dar se dovedește că expirarea prelungită este o modalitate mai bună de a te calma.”
Respirăm fără să ne gândim, dar care este cel mai bun mod de a inspira și de a expira în timp ce ne gândim la asta - mai ales dacă scopul este o sănătate mai bună?
Pentru a afla, Spiegel și echipa sa au efectuat un studiu, publicat la începutul acestui an în Cell Reports Medicine, comparând trei tipuri diferite de respirație profundă cu meditația mindfulness. Scopul a fost de a vedea dacă o tehnică de respirație ar putea fi la fel de eficientă ca meditația în reducerea stresului.
Cercetătorii au împărțit 114 persoane în patru grupuri și le-au cerut să practice meditația conștientă sau un exercițiu de respirație - respirația în cutie, hiperventilația ciclică sau oftatul ciclic - timp de cinci minute pe zi timp de 28 de zile, scrie CNN.
Respirația în cutie necesită ca o persoană să inspire, să țină, să expire și să se oprească în mod egal (ca pe părțile laterale ale unei cutii) până la numărarea până la patru. În hiperventilația ciclică, o persoană inspiră profund și expiră rapid - inhalările sunt mult mai lungi decât expirațiile.
În oftatul ciclic, o persoană inspiră pe nas până când plămânii sunt pe jumătate plini, apoi se oprește scurt. Plămânii sunt apoi umpluți complet cu o altă suflare, iar apoi respirația este expirată încet pe gură.
„Cel mai bine este ca expirația să fie de două ori mai lungă decât inhalarea”, a spus Spiegel, care este și directorul medical al Centrului de Medicină Integrativă din Stanford.
Echipa a evaluat apoi starea de spirit, nivelurile de anxietate și comportamentul de somn după fiecare sesiune de respirație sau meditație, precum și variabilitatea ritmului respirator și cardiac.
Somnul nu a fost afectat, a constatat studiul. Toate formele de respirație și meditație au crescut starea de spirit pozitivă și au îmbunătățit anxietatea. Cu toate acestea, respirația a fost mai eficientă decât meditația, oftatul ciclic făcând cea mai mare diferență, a constatat studiul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu