Numărul morților la cutremur, calculat la virgulă. DCNews sesizează Guvernul și CSAT, care ignoră cel mai mare dezastru umanitar din Europa
DCNews lansează un demers jurnalistic fără precedent, prin care încearcă să atragă atenția instituțiilor statului asupra urmărilor pe care le-ar avea un cutremur puternic resimțit în București. DCNews solicită Guvernului, Președinției și CSAT să recunoască situația din Capitală drept o problemă de siguranță națională și să ia măsuri urgente pentru a evita ca un seism major să producă mii de victime în București și să afecteze zeci de ani dezvoltarea Capitalei.
Vezi aici scenariul apocaliptic în cazului unui cutremur de 8 grade în București: Scenariu apocaliptic în caz de CUTREMUR: Ce s-ar întâmpla în Capitală imediat după un SEISM de 8 grade
Vezi și: Predicția lui Mărmureanu care s-ar putea transforma în caz penal: Marele cutremur, în 2040
Aceste calcule sunt făcute în baza experienței din 1977. Din păcate, situația s-a deteriorat de la precedentul dezastru. Clădirile cu risc seismic care au supraviețuit cutremurului din 1977 nu au fost consolidate, ci degradate de trecerea timpului și de seismele de mică intensitate care se petrec cu regularitate. Numărul spațiilor publice aflate în clădiri neconsolidate a crescut. Numărul autovehiculelor s-a multiplicat de zece ori, din 1977 până în prezent.
Orașul va fi blocat după seism. Intervenția, imposibilă
Comportamentul cetățenilor, care se refugiază în mașini sau se duc la rude, după momentul zero al dezastrului, va determina blocarea totală a traficului în zona centrală, cea mai afectată de prăbușirea imobilelor. Ca urmare, operațiunile de căutare și salvare vor fi întârziate ore în șir, ceea ce va spori numărul victimelor. În plus, simularea este făcută pornind de la premiza că se respectă normativele de dotare ale spitalelor. În realitate, stocul de medicamente și materiale sanitatare pentru situații de urgență este insuficient sau absent. Depozitele nu vor putea aproviziona spitalele, din cauza problemelor de transport și de infrastructură. De asemenea, simularea nu a luat în calcul alte situații extreme, care ar crește numărul victimelor: ger puternic și viscol, în noaptea producerii seismului sau o epidemie/pandemie de gripă, care aglomerează spitalele în săptămâna cutremurului.
În aceste condiții, un studiu realizat de Direcția de Sănătate publică a Municipiului București arată că dacă în primele 48 de ore de după seism nu va începe intervenţia de căutare salvare pentru cele aprox 1.500 de victime prinse în dărâmături, acestea riscă să decedeze.
Citește: Exclusiv: Principalele riscuri în caz de cutremur, conform unui salvator din 1977
Citește și: Vezi lista clădirilor cu risc de prăbușire la cutremur în București
- Clădirile cu risc major de prăbușire la cutremur nu au fost integral identificate. Experții estimează că numărul clădirilor care riscă prăbușirea este de două ori mai mare decât al celor identificate prin ”bulină”.
- În multe clădiri ”cu bulină” funcționează teatre, cinematografe, restaurante, farmacii, școli, magazine, sau sedii de firme. Dacă seismul se produce în timpul orelor de program, numărul victimelor explodează.
- Pietonii sau automobiliștii vor fi surprinși sub dărâmături.
- Infrastructura va fi distrusă pe axa centrală a orașului, în Capitală.
- O inițiativă legislativă prin care se acordă ajutor la consolidare și se interzice funcționarea spațiilor publice în clădiri neconsolidate este ignorată în Parlament.
- Guvernul a ”uitat” în sertar Ordonanța de Urgență prin care interzicea activitatea firmelor în clădiri neconsolidate și prin care începea să finanțeze consolidarea.
- Programe europene nu sunt accesate pentru consolidări.
- Stocurile de urgență ale spitalelor nu sunt verificate. Chiar dacă se vor aloca bani pentru medicamente și materiale sanitare, vor ajunge cu întârziere la victime.
- Exercițiile de alarmare nu antrenează și șoferii, care se vor repezi în trafic generând ambuteiaje, după seism.
- Serviciul de medicină legală nu este pregătit pentru conservarea cadavrelor și identificarea unui număr atât de mare de victime.
- Nu sunt pregătite suportul psihologic și nici înmormântarea demnă a victimelor.
- După catastrofă vor urma mii de procese pentru despăgubiri, iar litigiile vor bloca restaurarea centrului orașului.
Pentru realizarea acestui articol au fost realizate interviuri cu prof. Dr. Nicolae Steiner și prof. dr. Dan Mănăstireanu, experți internaționali în Medicina de Dezastru, prof. dr. Alexandru Rafila, epidemiolog, prof. Adrian Lungu, expert în siguranța structurilor, și au fost consultate studiile prof. Mănăstirea și Steiner, și ing. Andriciuc Radu, comisar ISU.
Citește și: Bucureștiul, catalogat Capitala europeană a cutremurelor. Ce prevede noul proiect de lege pentru reducerea riscului seismic
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
