Numirea judecătorilor CCR. Propunerea USR

Uniunea Salvaţi România vrea să schimbe modul în care sunt desemnaţi judecătorii Curţii Constituţionale a României. USR propune ca trei dintre aceştia să fie desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, iar judecătorii Curţii Constituţionale să nu fi fost membri ai unui partid politic în ultimii nouă ani. 

"Uniunea Salvaţi România va propune tuturor partidelor politice iniţierea unei propuneri legislative, prin care să modificăm două articole din Constituţia României, art. 142 şi art. 143, care se referă la procedura de numire a judecătorilor la Curtea Constituţională şi la condiţiile pe care aceştia trebuie să le îndeplinească pentru a putea primi mandatul. Modificările propuse au ca scop punerea în echilibru a celor trei puteri ale statului: judecătorească, legislativă şi executivă", se arată într-un comunicat al USR. 

Conform sursei citate, în prezent judecătorii constituţionali sunt desemnaţi astfel: trei judecători de către Camera Deputaţilor, trei de către Senat şi trei de preşedintele României. 

Propunerea USR de modificare a art. 142 alin. (3) din Constituţie va fi în sensul ca numirea judecătorilor CCR să fie făcută astfel: trei judecători să fie desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, trei judecători să fie desemnaţi de Camerele reunite ale Parlamentului şi trei judecători să fie desemnaţi de preşedinte. 

Iniţiatorii spun că, astfel, se va garanta şi mai bine separaţia puterilor în stat 

"În acest fel se va reduce semnificativ politizarea CCR, se va garanta şi mai bine separaţia puterilor în stat şi va spori legitimitatea Curţii, având în vedere că va cuprinde judecători desemnaţi de către toate cele trei puteri ale statului", se arată în comunicat. 

USR anunţă că în paralel va iniţia o propunere legislativă de modificare a Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, astfel încât să fie "mai clare" limitele şi condiţiile de sesizare a CCR cu privire la conflictele juridice de natură constituţională, soluţiile pe care le poate pronunţa CCR, procedura de soluţionare a acestor conflicte, termenele în care pot fi atacate la CCR actele normative şi modalitatea în care curg aceste termene. 

"Toate aceste modificări se impun, după cum s-a văzut în ultima vreme, din cauza faptului că în lipsa unor prevederi legale clare CCR abuzează şi acţionează ca un veritabil legiuitor, fiind tentată să îşi depăşească prerogativele constituţionale, în condiţiile în care nu există nicio altă autoritate care să îi tempereze tendinţele expansioniste. Iar aceste depăşiri ale atribuţiilor Curţii nu sunt acceptabile într-un stat de drept", a precizat Stelian Ion, deputat USR şi membru în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor. 

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News