Prof. univ. dr. Gheorghe Andrei Dan, șeful Secției clinice de cardiologie și al Clinicii Medicale Colentina, a făcut mai multe dezvăluiri cutremurătoare.
„Nu înțeleg de ce noi înșine, ca breaslă, ne-am complăcut în această modalitate de azvârlire a pacientului spre spitalele Covid, care au devenit stigmatizate, un soi de centre de detenție sau domiciliu obligatoriu. Și stigmatizat a fost și pacientul”, în opinia lui Gheorghe Andrei Dan.
Întrebat de SpotMedia.ro, care este, în acest moment, situația Spitalului Colentina și câți bolnavi cu virusul Sars-CoV-2 sunt tratați, a răspuns astfel: „Puțini. E poate cea mai depopulată perioadă. Spitalul merge în gol. Lupta cu Covid a avut două tipuri de bătălii. Una este cea extraspital, care a fost extrem de vizibilă, mediatizată și politizată. Și a doua, îngrijirea în spital a pacienților Covid, care este foarte puțin cunoscută. Aș spune că între pacientul infectat, depistat, trimis către spital și pacientul externat sau decedat de Covid este o cutie neagră despre care se vorbește foarte puțin.”
„Din cunoștința mea, în Europa nu există noțiunea de spital Covid, ca un soi de stigmat declarat. Acest concept pare să existe doar în puține țări – ca Ucraina, de exemplu. Situația aceasta pornește dintr-o greșeală de logistică destul de serioasă. Covid este o boală infecțioasă cu un tropism pulmonar mai mare. Deci un bolnav de Covid care nu are altă patologie activă se îngrijește într-un spital de boli infecțioase sau de boli pulmonare. Iar dacă are comorbidități active, poate fi îngrijit în spitalul de profil, oricare ar fi acela, care, evident, trebuie să aibă asigurate circuitele “verde” și “roșu”, lucru știut de la începutul pandemiei.
(...) a precizat acesta. Spitalele Covid au fost o soluție simplă de a scăpa de prezența pe stradă a bolnavului Covid. În martie, neținând cont de reguli europene ale dreptului omului, pacienții asimptomatici au ajuns în spitale Covid unde au fost “deținuți” până la negativare. Ei au dispărut din statistica stradală, dar au încărcat aceste spitale cu pacienți în secții de specialitate. Nimeni nu a dat o explicație pertinentă vreodată de ce Colentina (un spital multidisciplinar de renume) a fost ales ca spital exclusiv Covid”, a precizat acesta. Ulterior, a spus: „A fost unul dintre argumente (n.r. pentru că e gard în gard cu Matei Balș), dar unul ridicol, care s-a dovedit caduc după ce, cu ocazia tragediei de la “Matei Balș”, niciun pacient de acolo nu a fost internat la Colentina.”
„Pacienți ai noștri nonCovid care s-au dus pentru bolile lor la alte spitale din București nu au găsit deseori poarta deschisă. Au fost momente dramatice, consultam prin telefon bolnavi care nu mai aveau îngrijirea necesară”, a mai spus acesta, conform surse citate.
„Colentina, probabil cel mai mare spital cu anumite explorări de vârf în București, a fost paralizat și din punctul de vedere al competenței medicale. A fost invadat de o populație parțial nespecifică. În Colentina există medici de înaltă specializare care trebuie să îngrijească pacienți din profilul lor în conformitate cu legea și contractul de malpraxis. Ceea ce e o chezășie de bună îngrijire medicală, iar dacă îi pui să acționeze în alte domenii decât specialitatea lor e practic o invitație la malpraxis. (...) În toate țările, specialiștii au rămas specialiști în domeniul lor, indiferent de pandemie.
(...) A fost și o chestiune disproporționată. La începutul pandemiei, Institutul de pneumoftiziologie, de exemplu, a declarat 44 de paturi pentru pacienții Covid, menținându-și circuitele verzi. Colentina în schimb a fost “rechiziționat” și transformat integral în spital Covid cu 400 de paturi.
Vă dau și alt exemplu. M-au sunat pacienți nonCovid din Câmpulung pentru o patologie care nu necesita “tren de București”. Dar nu aveau unde să se îngrijească la Câmpulung pentru că spitalul a devenit Covid. Ce socoteală e asta?
(...) Pacienții Covid au fost deseori depozitați în spitalele “de suport” fără să se țină seama de profilul lor medical real. (...) Pacienți ai noștri nonCovid care s-au dus pentru bolile lor la alte spitale din București nu au găsit deseori poarta deschisă. Au fost momente dramatice, consultam prin telefon bolnavi care nu mai aveau îngrijirea necesară. (...) Deși prin lege urgența trebuie rezolvată acolo unde ajunge, abia apoi pacientul e mutat, primeam telefoane la orice oră din zi și noapte, inclusiv pentru urgențe, prin săracul supra-solicitat CNCCI, care încercă să rezolve fără să posede corect și complet informațiile medicale.
(...) Boala Covid trebuia tratată în spitalul în care era pacientul, pe profilul pacientului, sau la urgență, iar pentru cei fără comorbidități în spitalul de boli infecțioase sau pneumologie”, a spus acesta.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News