Efectele economice ale războiului din Ucraina, după invazia Rusiei, se fac simțite, acum, în prețuri. Dar statele în curs de dezvoltare se confruntă deja cu o criză și mai puternică, alimentară.
Consumatorii din Europa, în special, plătesc mai mult pentru a-și încălzi casele și a-și conduce mașinile, din cauza prețurilor mai mari la petrol și gaze.
Cu toate acestea, multe alte țări în curs de dezvoltare se confruntă cu o criză și mai importantă: penuria de alimente. După cum se știe, înainte de război, Rusia și Ucraina reprezentau 30% din exporturile globale de grâu, notează SkyNews.
Prețul grâului a crescut imediat după ce Rusia și-a atacat vecinul. Un bushel de grâu - suficient pentru a coace 70 de pâini albe de 500 de grame sau 90 de pâini integrale de 500 de grame- a crescut de la 8,84 dolari la 13,64 dolari în 8 martie. De atunci, a scăzut la 11,58 dolari (în această dimineață), dar, chiar și așa, reprezintă o creștere de peste 25%, ce depășește creșterea din ultimul deceniu, per ansamblu.
În această plină criză, Ucraina se luptă și să-și scoată grâul din țară. Mai are de exportat aproximativ 20 de milioane de tone de grâu și de porumb din acest ultim sezon, dar care sunt blocate din cauza Rusiei ce a paralizat porturile de la Marea Neagră și de la Marea Azov. Aproximativ 100 de nave străine sunt blocate.
Citește și: ”România a devenit primul mare exportator de cereale din Europa”
Mykola Gorbaciov, președintele Asociației Ucrainene pentru Cereale, a declarat: ”Suntem pe o potențială pierdere de 6 miliarde de dolari”. Anul trecut, exporturile de cereale ale Ucrainei au totalizat 27 de miliarde de dolari, ca să înțelegem ce înseamnă această pierdere.
”Cei mai săraci vor fi loviți cel mai tare” citează jurnaliștii britanici, afirmație pe care ați regăsit-o, în trecut, în materialele de analiză economică publicate de DCNews și realizate în exclusivitate cu profesorul de economie Mircea Coșea.
Citește și: Coșea: Se va muri de SĂRĂCIE în România. Pensionarii și cei cu venituri mici, primii afectați
România se află într-o situație favorabilă, spre deosebire de statele care cumpără grâu ucrainean și pentru care implicațiile sunt terifiante.
Printre statele care cumpără grâu ucrainean se numără Indonezia, Egiptul - cel mai mare importator de grâu din lume - Pakistan, Tunisia și Maroc. Privați de grâu ucrainean, vor trebui să caute alternative, costându-i mai mult.
David Beasley, directorul executiv al WFP, a declarat săptămâna trecută că atât creșterea prețurilor la alimente, cât și scăderea exporturilor de grâu ca urmare a războiului amenință să creeze o catastrofă globală. ”Va afecta milioane și milioane de oameni, în special în cele mai sărace țări ale lumii” avertiza el.
Multe țări se confruntă deja cu lipsuri. De exemplu, ministrul Agriculturii din Irak spunea marți că stocul de grâu al țării a scăzut sub 3 luni de consum. Egiptul ar avea un stoc echivalent cu patru luni. Libanul, care depinde de Ucraina 70%, este considerat extrem de vulnerabil.
Problema este deosebit de îngrijorătoare în țările musulmane, fiind la doar 10 zile distanță de Ramadan. Estimarea este că în timpul Ramadanului consumul de pâine crește cu 63%.
În plus, aproximativ 18 națiuni africane obțin mai mult de jumătate din grâu din Ucraina și Rusia.
La această criză se adaugă inflația prețurilor la alimente, care se așteaptă să se înrăutățească. În februarie, conform ONU, a fost de 20,7%, din cauza prețurilor record la alimente precum uleiul vegetal, uleiul de palmier și soia.
Sunt exemple recente care arată ce ar putea să urmeze. De exemplu, în 2008, producția de grâu din Rusia a scăzut cu o treime din cauza secetei, ducând la creșterea prețurilor la nivel global cu 50%. Acel moment a declanșat revolte alimentare în 40 de țări din lume, inclusiv Burkina Faso, Senegal, Bangladesh, Maroc, Mozambic și Pakistan, unde armata a fost desfășurată pentru a opri furturile de alimente.
În 2010, prețurile grâului au crescut din cauza scăderii recoltelor din Canada, Ucraina și Rusia. Revoltele alimentare din Tunisia au evoluat într-o primăvară arabă care a dus la răsturnarea guvernelor din Tunisia, Libia, Egipt și Yemen. Consecințele acestor evenimente se răsfrâng în părți din Africa de Nord și Orientul Mijlociu până în prezent.
Unii mari producători de grâu din lume intensifică exporturile, dar încasează și mai mult. De exemplu, Argentina a impus o taxă de 33% pe exporturile de soia și făină pentru a subvenționa prețurile de acasă.
Pe de altă parte, o altă problemă majoră este penuria de îngrășăminte asupra căreia fermierii ucraineni avertizează deja, într-un moment în care ar trebui să semene culturile de orz și porumb.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu