O descoperire recentă pe Marte ar putea aduce dovezi despre viața extraterestră

Oamenii de știință au făcut o descoperire importantă despre Marte, care ar putea duce la explorarea vieții extraterestre. Aceștia au identificat o câmpie de 2900 de km lățime, situată în emisfera nordică, care prezintă condițiile subterane necesare susținerii organismelor vii.

Regiunea, cunoscută sub numele de Acidalia Planitia, conține niveluri ideale de apă, căldură și energie în solul său, favorizând dezvoltarea bacteriilor extraterestre.

Următorul pas este să se foreze în suprafața marțiană pentru a verifica dacă viața chiar a apărut acolo

Următorul pas este să se foreze în suprafața marțiană pentru a verifica dacă viața chiar a apărut acolo.

"Este o zonă promițătoare pentru misiunile viitoare în căutarea vieții existente în subteranul lui Marte", au scris cercetătorii, conduși de Andrea Butturini de la Universitatea din Barcelona.

Totuși, cercetătorii ar trebui să sape la distanțe mari sub suprafața Planetei Roșii. Acest lucru ar necesita misiuni majore cu echipaj și tehnologii care nu sunt probabil realizabile în următorii ani.

Acest studiu aduce știința mai aproape de găsirea dovezilor definitive ale vieții dincolo de Pământ, concentrându-se pe un loc în care viața microbiană ar putea exista.

Mai mult, acest studiu pune bazele pentru cercetări viitoare care ar putea rezolva o "dezbatere intensă" despre prezența metanului în atmosfera Planetei Roșii.

Acest lucru se datorează faptului că formele de viață extraterestră despre care cercetătorii cred că ar putea trăi sub Acidalia Planitia sunt metanogene, adică bacterii care produc metan.

Metanogenele sunt extremofile – bacterii care prosperă în condiții de mediu extreme, cum ar fi temperaturi foarte ridicate, apă ultra-sărată sau chiar niveluri mari de radiații.

Pe Pământ, metanogenele trăiesc de obicei în mlaștini și bălți, dar pot fi găsite și în intestinul vacilor, al termitelor și altor erbivore, precum și în materie organică moartă și în descompunere.

Aceste microorganisme sunt anaerobe, ceea ce înseamnă că nu au nevoie de oxigen pentru a supraviețui. Ele pot trăi și fără nutrienți organici sau lumina soarelui.

În 2028, Agenția Spațială Europeană (ESA) plănuiește să lanseze roverul Rosalind Franklin, cunoscut anterior sub numele de ExoMars rover.

Acesta va include o sondă care poate fora în suprafața marțiană.

Condițiile ar putea oferi ingredientele necesare pentru viața bacteriană

Există și suspiciuni că adâncimea care ar putea fi potrivită pentru viața identificată de Butturini și colegii săi nu ar putea fi accesată prin roverul Rosalind Franklin.

Suprafața marțiană este inospitalieră din cauza temperaturilor extrem de scăzute și a presiunii scăzute, condiții în care nici măcar extremofilele nu ar putea supraviețui.

Însă sub suprafață, descompunerea radioactivă a unor elemente precum toriumul – un metal radioactiv – produce căldură și energie chimică. Mai mult, apa lăsată de oceanele antice este înmormântată sub suprafața Planetei Roșii.

Aceste condiții ar putea oferi ingredientele necesare pentru viața bacteriană – dar cel mai probabil până la 10 km sub suprafață.

Butturini, biogeochimist la Universitatea din Barcelona, și colegii săi au folosit datele obținute de la orbiterele marțiene pentru a localiza regiunile unde abundența de toriu ar putea furniza energie necesară susținerii vieții.

Cercetătorii au corelat apoi aceste date cu distribuția gheții subterane deja cartografiate de misiuni precum roverul chinez Zhurong.

Această analiză a relevat că „cea mai promițătoare zonă țintă este Acidalia Planitia de sud, la latitudine mijlocie”, situată aproape de o regiune cu depozite de argilă și carbonat, semne ale activității apelor subterane.

La această adâncire subterană, temperaturile sunt mai ridicate decât pe suprafața planetei, având o medie de la 32 la 50°F (aproape 0 la 10°C).

Aceasta înseamnă că apa lichidă ar putea fi amestecată în solul marțian. Iar acolo unde există apă lichidă, viața bacteriană ar putea înflori.

Rezultatele sunt disponibile pe serverul de pre-publicare arXiv, ceea ce înseamnă că studiul nu a fost încă revizuit de alți oameni de știință.

Cu toate acestea, cercetarea deja atrage atenția comunității științifice, oferind o locație specifică pe care să se concentreze căutările de viață extraterestră.

„Subteranul din sudul Acidalia Planitia este o regiune țintă posibilă pentru a găzdui metanogeni asemănători cu Methanosarcinaceae și/sau Methanomicrobiaceae, adaptabili la frig,” scrie studiul.

„În această regiune, elementele care produc căldură radiogenă sunt la cea mai mare abundență și este probabilă prezența apei subterane.”

Dacă teoria cercetătorilor se dovedește corectă, aceasta nu doar că ar duce la o descoperire revoluționară de viață extraterestră pe Marte, dar ar oferi și dovezi indirecte pentru prezența metanului generat biologic în atmosfera marțiană.

Observațiile metanului în atmosfera marțiană au fost raportate din 1999, dar au fost mereu contradictorii. Aceste măsurători arată concentrații de metan foarte variabile, cu medii globale între 5 și 33 părți pe miliard.

Deși roverul Curiosity a detectat metan în atmosfera marțiană, ExoMars nu a reușit acest lucru. Aceasta a stârnit o dezbatere aprinsă în cadrul comunității științifice.

Găsirea metanogenilor care trăiesc sub suprafața Martei ar reprezenta o dovadă puternică pentru a sugera că atmosfera Planetei Roșii conține, de fapt, metan, cel puțin parțial generat prin procese microbiene.

Metanogenele produc metan ca produs secundar al metabolismului lor.

Alternativ, metanul atmosferic ar putea proveni din procese nebiologice, cum ar fi activitatea vulcanică sau hidrotarmală. Sau, ar putea să nu existe deloc.

Deși acest subiect este încă departe de a fi soluționat, identificarea unor locații în care viața microbiană ar putea exista pe Marte apropie știința de înțelegerea adevăratei compoziții a atmosferei Planetei Roșii și de găsirea vieții extraterestre, conform Daily Mail.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News