O echipă de cercetători francezi a descoperit fosile ce dovedesc ''cea mai veche formă de organizare colectivă''

Este cea mai veche formă de organizare colectivă într-o manieră atât de exactă descoperită vreodată la animale, a declarat pentru AFP Abderrazak El Albani cercetător în cadrul Centrului Naţional de Cercetare Ştiinţifică (CNRS) din Franţa, unul dintre autorii studiului publicat în jurnalul Scientific Reports.

Acest comportament, indispensabil pentru supravieţuire, este comparat cu cel al unor languste care trăiesc în prezent, care obişnuiesc să se deplaseze în grup pentru a scăpa de perturbările din mediul înconjurător.

O echipă de cercetători au analizat fosilele de Ampyx, trilobiţii (o clasă de artropode marine) care au trăit în zona Marocului în urmă cu 480 de milioane de ani, în Ordovician, o perioadă geologică în care s-au diversificat majoritatea grupurilor de animale, scrie Agerpres.

Pe plăcile descoperite, fosilele de trilobiţi formează rânduri regulate, în care indivizii care se înghesuie la fundul apei îşi ating corpurile, toate orientate în aceeaşi direcţie.

Analiza sedimentelor din jurul lor a demonstrat că aceştia au fost probabil acoperiţi în această poziţie în timpul unei furtuni.

Cea mai logică ipoteză este aceea că au fost nevoiţi să migreze în şir indian dintr-un mediu în altul pentru a se proteja de agitaţia apei şi/sau pentru a se reproduce în medii mai liniştite, aşa cum procedează astăzi langustele din Marea Caraibelor, a explicat pentru AFP Muriel Vidal, paleontolog la Universitatea Bretania de Vest, coautor al studiului.

De ce au migrat în grupuri şi nu separat şi de ce se atingeau între ei? Încă nu ştim să analizăm acest contact, a răspuns Jean Vannier, cercetător în cadrul CNRS şi coautor al studiului. Însă, statistic, este mai puţin riscant să te deplasezi într-un grup deoarece scade riscul de a fi devorat de prădător, care are astfel mai multe probleme în identificarea prăzii sale, a explicat paleontologul.

O altă ipoteză este aceea că migraţia în grup le-a oferit mai multe şanse de reproducere deoarece grupul permite întâlnirea altor parteneri. De aici rezultă un avantaj evolutiv, potrivit cercetătorilor.

Acest tip de comportament presupune însă existenţa unui sistem nervos adaptat la trecerea semnalele, a subliniat Vannier.

Deţinem o mulţime de informaţii despre anatomia primelor animale, dar puţine despre comportamentul lor. Acest studiu demonstrează originea foarte veche a comportamentului colectiv, care s-a dezvoltat probabil foarte devreme în evoluţia lumii animale, a concluzionat el.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News