Incident șocant în Capitală. O femeie a murit după ce a căzut de pe Casa Presei.
O femeie a murit, joi, după ce a căzut de pe Casa Presei Libere din Bucureşti, transmite Agerpres. Medicii ajunși la fața locului nu au mai putut să o salveze, constatând decesul femeii.
"Astăzi, în jurul orei 6,30, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Secţia 2 Poliţie a fost sesizată prin apel 112 despre faptul că o femeie s-ar fi precipitat de la etajul unei clădiri situată în Sectorul 1. La faţa locului s-au deplasat poliţişti din cadrul secţiei, precum şi echipaje de prim ajutor, acestea din urmă constatând decesul persoanei.", transmite Biroul de presă al DGPMB.
În vederea stabilirii cauzelor şi condiţiilor în care s-a produs decesul, cercetările au fost preluate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Biroul Morţi Suspecte şi Ucideri din Culpă din cadrul Serviciului Omoruri din Poliţia Capitalei.
"Trupul neînsufleţit a fost transportat la INML, în vederea efectuării necropsiei", arată sursa citată.
Medicul psihiatru Gabriel Diaconu a postat un mesaj pe Facebook în care a explicat de ce recurg unele persoane la suicid, după tragicul caz din Timișoara, unde o mamă s-a aruncat de pe bloc alături de copiii ei (Vezi AICI știrea). Gabriel Diaconu spune că „principala cale spre cupleta sinucidere/pruncucidere este o tulburare acută, severă și teribilă cât privește testarea realității”.
A doua cale spre sinucidere/pruncucidere, potrivit medicului psihiatru, este una controversată. „I se spune ”complex Medeea”, pornind de la povestea Lânei de Aur, expediția argonauților și eroul mitic Iason”, a explicat acesta.
„După tragicul eveniment de la Timișoara, în care trei persoane și-au pierdut viața (mama și doi copii), mai multe persoane m-au întrebat despre resorturile interne care pot conduce spre o astfel de faptă, pe de o parte sinucidere, pe de altă parte pruncucidere, sau infanticid.
De-a lungul timpului am descris cele două principale căi prin care atare evenimente ajung să se petreacă. Îmi aleg cu grijă cuvintele. Sub nicio formă, oricare ar fi el, mecanismul, ori explicația propusă, nu pot schimba dimensiunea tragică, prin finalitate. Niște oameni au murit, prematur. Copii care meritau mai mult decât o moarte violentă.
De ce ar merita să risc să scriu, respectiv oamenii să citească despre asta, dată fiind încărcătura emoțională? Păstrând respect pentru durerea familiei, și atenție la nevoia lor de discreție, suntem totuși obligați să ne uităm atent la fenomen. Pentru că el are loc, crește și metastazează la umbra prejudecăților. Prima dintre care este că așa ceva nu se poate întâmpla. Până când se întâmplă.
Principala cale spre cupleta sinucidere/ pruncucidere este o tulburare acută, severă și teribilă cât privește testarea realității. Vorbim evident de psihoză. Psihozele sunt generate de - în covârșitoare parte - dificultatea creierului de-a formula coerent atât lumea intimă a individului, dar și relația cu mediul lui înconjurător. Elementul central al psihozei este delirul (cum spun americanii) sau ideația delirantă (cum spun ceilalți).
Ideea delirantă are o imensă diversitate. De la unele idei cu tentă mistică/ religioasă, la altele cu conținut profund paranoid, de prejudiciu, de persecuție, de urmărire, de influență, de contaminare/ posesie etc, natura lor se intersectează cu evenimente de viață care le alimentează natura veridică (pentru cel ce le gândește). Numim asta în psihiatrie ”interpretativitate”, un termen curios, sec, dar important. Gândirea, spunem, are un caracter autonom. Omul nu și-o recunoaște ca fiind a lui. Numim asta ”influență xenopată”, adică ce simte omul este că ceva, sau cineva, dinafară explică gândurile dinăuntru.
Drept urmare viața psihică a omului se dezorganizează. Șocurile emoționale pe care le poate suferi îl aruncă într-un univers al cognițiilor bizare, chinuitoare. Capacitatea lui psihică poate fi serios afectată. Suicidul, aici, vine la capătul unui lanț de convingeri nefirești, care includ dimensiunea viață-moarte, anulează instincte de conservare și empatia față de altă persoană.
A doua cale spre sinucidere/ pruncucidere e întrucâtva controversată. I se spune ”complex Medeea”, pornind de la povestea Lânei de Aur, expediția argonauților și eroul mitic Iason.
În legenda cu pricina, iubirea Medeei pentru Iason este sfâșiată când acesta fuge, pe furiș, cu lâna de aur și o lasă pe Medeea în urmă, împreună cu cei doi copii ai lor. Din răzbunare, aceasta îi omoară. Carevasăzică, prin asta, protagonista poveștii acționează ca o ființă, deși sângeroasă, rațională, care aplică o pedeapsă definitivă tatălui trădător. Controversa are de-a face cu posibilitatea că suicidul cu infanticid poate fi și rațional. Citește continuarea articolului AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu