O fostă republică sovietică dorește să adere la Uniunea Europeană. Guvernul armean subliniază că drumul va fi sinuos

În ultimii ani, Armenia a acuzat Rusia, un aliat de lungă durată, de lipsă de sprijin în fața amenințărilor venite din partea Azerbaidjanului, rivalul său istoric. Această deteriorare a relațiilor cu Moscova a fost un factor important în apropierea Armeniei de Bruxelles.

Proiectul de lege aprobat joi a fost întocmit în urma unei petiții publice de succes. Potrivit unui document văzut de Reuters, guvernul armean susține introducerea proiectului de lege în parlament, subliniind că aceasta ar reprezenta „începutul procesului de aderare a Republicii Armenia la Uniunea Europeană”.

Prim-ministrul armean, Nikol Pașinian, a subliniat, în cadrul ședinței de guvern, că publicul nu ar trebui să se aștepte la o aderare rapidă, iar procesul va necesita un referendum.

În 2023, Pașinian a declarat în fața Parlamentului European că Armenia este pregătită să se apropie cât mai mult de Uniunea Europeană, însă nu a exprimat atunci un sprijin clar pentru obținerea statutului de membru cu drepturi depline.

Trei foste republici sovietice - Estonia, Letonia și Lituania - au aderat deja la Uniunea Europeană, un proces de negociere ce durează ani de zile și presupune armonizarea legislației naționale cu cea europeană, printre alte cerințe.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia trebuie să înțeleagă mai bine poziția Bruxelles-ului și a precizat că Armenia nu poate deveni membră a Uniunii Europene atâta timp cât rămâne în Uniunea Economică Eurasiatică, un bloc comercial din care fac parte câteva foste state sovietice.

Deși relațiile Armeniei cu Uniunea Europeană sunt calde, procesul de aderare nu va fi ușor.

Armenia, o țară fără ieșire la mare și cu o populație de 2,7 milioane de locuitori, nu are graniță cu Uniunea Europeană și se află într-un conflict de lungă durată cu Azerbaidjanul, un important furnizor de gaze pentru statele membre ale UE, încă din anii 1980.

În 2023, Azerbaidjanul a lansat o ofensivă rapidă pentru a recâștiga controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah, un teritoriu separatist condus de o majoritate etnică armeană, susținută de Erevan timp de mai bine de trei decenii, forțând populația să fugă.

Săptămâna asta, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a afirmat că Armenia reprezintă o „amenințare fascistă” care trebuie distrusă, declarație pe care Erevanul a considerat-o un posibil preludiu pentru un nou conflict.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News