Galaxie "pe moarte", observată în PREMIERĂ de astronomi

Astronomii au putut să observe în premieră o galaxie îndepărtată aflată "pe moarte" după ce a pierdut aproximativ jumătate din gazul care servea la formarea stelelor, conform unui studiu publicat luni şi citat de AFP, citează Agerpres.

Datele colectate cu ajutorul telescopului Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) de la Observatorul Austral European (ESO), situat în Chile, sugerează că acest fenomen, atribuit de obicei efectului unei găuri negre, rezultă în acest caz din coliziunea galaxiei cu o alta. "ID2299" este atât de îndepărtată încât luminii sale i-au trebuit 9 miliarde de ani să ajungă până la noi. Se observă de când Universul, cu o vechime de 13 miliarde de ani, când avea doar 4,5 miliarde de ani.

Galaxie cu formă eliptică

Această galaxie cu formă eliptică "este pe cale să trăiască un fenomen destul de extrem, niciodată observat la o asemenea distanţă", a declarat pentru AFP Emanuele Daddi, astrofizician la Centrul de Cercetări Nucleare Saclay (CEA-Saclay) din Franţa, coautor al studiului publicat în Nature Astronomy, condus de colega sa de la CEA-Saclay, Annagrazia Puglisi, cercetătoare la Universitatea Durham din Marea Britanie.

ID2299 "expulzează mai mult de jumătate din gazul său, combustibilul său pentru formarea stelelor", într-un ritm fenomenal, echivalent cu masa a 10.000 de sori pe an, a explicat Daddi. Asta în timp ce continuă să consume acelaşi gaz pentru a produce stele într-un ritm foarte rapid, cu o masă echivalentă de aproximativ 550 de ori mai mare decât soarele nostru. Prin comparaţie, galaxia noastră, Calea Lactee, produce echivalentul a trei pe an, notează AFP.

În aceste condiţii, galaxia ar trebui să devină sterilă în câteva zeci de milioane de ani, o perioadă scurtă de timp la scară cosmică.

Cum a fost explicată scurgerea de gaz

Studiul aminteşte că până în prezent o astfel de "scurgere" de gaz a fost explicată prin efectul rafalelor provocate de formarea stelelor, sau de activitatea unei găuri negre supermasive situate în nucleul galactic. Însă, "noi am reuşit să demonstrăm că un alt mecanism este la mijloc, o coliziune între galaxii (...) care a avut deja loc", potrivit lui Daddi.

Pentru Chiara Circosta, coautoare a studiului şi om de ştiinţă la University College London, citată într-un comunicat al ESO, observaţia realizată cu ALMA "pune într-o nouă lumină mecanismele care stopează formarea stelelor în galaxiile îndepărtate".

"Produce o explozie de stele""

În astronomie, observarea obiectelor îndepărtate seamănă cu studiul vremurilor străvechi. Descoperirea a fost realizată întâmplător, în timpul observării cu ajutorul ALMA a o sută de galaxii îndepărtate pentru studierea proprietăţilor norilor de gaz rece pe care le conţin. Datorită datelor colectate în câteva minute, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că "scurgerea" de gaz a fost rezultatul unei fuziuni a ID2299 cu o galaxie "soră".

Această fuziune "a compactat gazele într-o regiune foarte mică, care produce o explozie de stele", a explicat Daddi. Însă, "în timp ce o parte din gaz este comprimată, o alta scapă; este reversul medaliei", a adăugat el. Acest ritm de ejecţie, care a golit deja galaxia de 46% din masa sa de gaz molecular, este prea rapidă, "chiar dacă este măsurată în zeci de milioane de ani", pentru ca suficient gaz să ajungă înapoi şi ca ID2299 să înceapă să formeze din nou stele.

Ce urmează apoi? "Niciodată nu putem şti ce se poate întâmpla un miliard de ani mai târziu", a concluzionat Daddi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News