„O gogoașă misterioasă”, descoperită în nucleul Pământului

Cercetătorii de la Australian National University (ANU) au făcut o descoperire în premieră în adâncul miezului lichid al Pământului. Aceștia au identificat o regiune în formă de gogoașă la mii de kilometri sub suprafața Pământului, aproape de zona unde miezul lichid se întâlnește cu mantaua, potrivit Eurekalert.

Una dintre cele mai recente și importante descoperiri legate de centrul Pământului este existența unei posibile „a cincea structură” în nucleul intern. Pe lângă nucleul extern lichid și nucleul intern solid, cercetătorii au identificat o zonă distinctă în centrul nucleului intern, denumită uneori nucleul intern cel mai adânc. Această regiune este caracterizată de proprietăți fizice diferite față de restul nucleului intern. S-a constatat că structura atomică și comportamentul fierului din această zonă sunt diferite față de nucleul intern solid obișnuit. Descoperirea s-a bazat pe studierea undelor seismice care călătoresc prin Pământ, indicând că acestea se propagă diferit atunci când trec prin această regiune centrală.

Apar astfel noi perspective asupra dinamicii câmpului magnetic terestru. Structura identificată este unică și necunoscută până acum, fiind situată la latitudini joase și paralelă cu ecuatorul. Miezul Pământului este alcătuit din două straturi: miezul interior, solid, și miezul exterior, lichid. Noua regiune descoperită se află în partea superioară a nucleului extern al Pământului. Oamenii de știință au analizat undele seismice și modul în care acestea traversează Pământul, constatând că în această zonă, în formă de gogoașă, undele seismice se deplasau mai lent decât în restul nucleului extern.

Se suspectează prezența unei concentrații de elemente chimice ușoare în acea zonă, care încetinesc undele seismice. Mișcarea fierului și nichelului lichid din nucleul extern al Pământului este responsabilă pentru generarea câmpului magnetic, esențial pentru protejarea planetei noastre de vânturile solare și radiațiile dăunătoare. Cunoașterea compoziției nucleului extern, inclusiv a elementelor ușoare, este vitală pentru a anticipa modificările câmpului magnetic al Pământului.

Această descoperire cu totul inovatoare deschide noi orizonturi în înțelegerea dinamicii câmpului magnetic terestru și evidențiază importanța colaborării interdisciplinare între seismologie, fizica mineralelor, geomagnetism și geodinamică. În plus, înțelegerea nucleului intern este esențială pentru a desluși mecanismele care susțin câmpul magnetic terestru, vital pentru protecția Pământului împotriva radiațiilor solare.

Ne mișcăm mai încet?

Da, există dovezi că Pământul se rotește mai încet, dar acest fenomen se desfășoară foarte lent. Se crede că, pe termen lung, rotația Pământului a încetinit din cauza interacțiunilor gravitaționale cu Luna și alte forțe naturale.

Potrivit CNN, cauzele încetinirii rotației Pământului ar pute fi:

Forțele de maree: Interacțiunea gravitațională dintre Pământ și Lună provoacă maree, iar frecarea mareelor cu scoarța terestră încetinește treptat rotația Pământului. Acest fenomen face ca ziua să se prelungească cu aproximativ 1,7 milisecunde pe secol.

Redistribuirea masei: Evenimente naturale precum cutremurele și topirea ghețarilor pot redistribui masa Pământului, influențând ușor viteza de rotație.

Schimbările climatice: Fenomene precum topirea calotelor glaciare și schimbările climatice contribuie la modificarea rotației prin redistribuirea apei pe suprafața planetei.

Deși această încetinire este extrem de lentă și nu afectează în mod direct viața de zi cu zi, pe o perioadă foarte lungă poate duce la schimbări semnificative. De pildă, în trecutul îndepărtat, o zi pe Pământ era mult mai scurtă decât este astăzi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News