EXCLUSIV  O noapte la muzeu... La Antipa, la fel ca în film!

Chiar dacă are 40 de ani și o fiică de 12 ani, Natalia încă mai visează ca un copil, iar vizitele de business în capitala României le îmbină cu plăcerea de a savura orașul, mai ales pentru că lucrează în turism și aduce grupuri de turiști bulgari aici. Tot ea a reușit să le deschidă apetitul mai multor conaționali de-ai săi pentru o vizită la „Grigore Antipa”, după ce le-a povestit experiența de la Noaptea Muzeelor, când a prins ora închiderii, simțindu-se personaj într-o peliculă care chiar atunci se filma, „live”. Într-o zi obișnuită, prețul unui bilet de intrare este 20 de lei, cu reducere de 50% pentru pensionari și de 75% pentru elevi și studenți. Și nici nu se formează coada uriașă de la evenimentul care deschide porțile expozițiilor bucureștene pe timp de noapte.

Circuite pietonale

În plus, turiștii care ajung aici au ce vizita și în împrejurimi, mai ales dacă aleg un tur ghidat prin București, parcurgând drumul între Piața Victoriei și Parcul Herăstrău, cu opriri la Muzeul de Instorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, care parcă îl completează pe primul, dar și Muzeul Național al Țăranului Român, unde pot face și o pauză de masă, pentru a gusta din preparate cu specific românesc. Apoi o plimbare pe Șoseaua Kiseleff și prin Parcul Herăstrău este binevenită, mai ales într-o zi însorită, care se poate încheia cu o pătrundere în tainele tradițiilor românești, la Muzeul Satului.

Vitrine tridimensionale în cadrul Muzeului Antipa  Foto: Crișan Andreescu prin amabilitatea muzeului

Dintre toate acestea, Muzeul „Grigore Antipa” are un farmec aparte pentru iubitorii tainelor naturii. Expoziția permanentă ocupă cea mai importantă parte a spațiului pe care publicul îl poate vizita, fiecare sală fiind organizată tematic. Este structurată în jurul ideii de prezentre a ecosistemelor prin diorame - vitrine tridimensionale, în care speciile sunt așezate pe categorii de habitate, în posturi naturale şi proiectate pe un fundal pictat -, astfel încât să le ofere vizitatorilor o „călătorie” prin diverse zone geografice spectaculoase din țară și din alte părți ale Lumii. Turiștii străini au la dispoziție „audioghidul”, în limba engleză, astfel încât să se poată bucura de cât mai multe informații, în timp ce vizitează expoziția.

Istoria de peste un secol a muzeului

Foarte mulți vizitatori sunt încântați să afle că muzeul a fost înființat la 3 noiembrie 1834, din iniţiativa fratelui domnitorului Alexandru Ghica, Marele Ban Mihalache Ghica. Acesta a donat colecţii importante pentru expoziție, inclusiv monede greceşti, romane şi bizantine, colecţii de minerale, fosile, moluşte, peşti, păsări şi mamifere, dar și opere de artă. Deşi fusese conceput ca un cabinet de istorie naturală, muzeul a căpătat un caracter de instituţie mixtă, adăpostind antichităţi, tablouri vechi şi curiozităţi ale naturii. Dar sediul actual al muzeului a fost proiectat şi construit mai târziu, prin strădania Dr. Grigore Antipa, care a fost și directorul instituției, în perioada 1893 – 1944.

Primele săli ale Muzeului din Șoseaua Kiseleff s-au deschis oficial la 24 mai 1908 în prezenţa Regelui Carol I, a Principesei Maria şi a importante personalităţi ale lumii ştiinţifice, culturale şi politice de atunci. Marele savant român care a și dat numele muzeului a reușit să aducă Bucureștiului o instituție modernă, atât prin modul de expunere, cât şi prin rolul şi activitatea sa. Cu foarte mari eforturi, Grigore Antipa a îmbogăţit substanţial colecţiile muzeului cu exponte foarte valoroase din întrega Lume. Tot savantul a realizat pentru prima oară în Bucureşti dioramele biogeografice, modelul fiind apoi preluat de marile muzee ale lumii. Recunoscându-i meritele omului de știință, Regele Carol al II-lea a fost cel care a decis ca muzeul să-i poarte numele.

Una dintre atracțiile Muzeului Antipa  Foto: Crișan Andreescu prin amabilitatea muzeului

Muzeul Antipa a rămas până astăzi unul dintre punctele de atracție pentru copiii pasionați de natură, care se bucură de celebrele diorame, ce-i ajută să viseze la locuri bune de vizitat mai târziu. Una dintre marile lor bucurii este joaca în peștera reprodusă aproape în mărime naturală, unde învață ce sunt stalactitele și stalagmitele, înțeleg unde dorm liliecii sau cum trăiau, cu mii de ani în urmă, oamenii cavernelor. Tot pentru copii, muzeul are și foarte multe programe educaționale și zeci de ateliere care le dezvoltă cunoștințele, imaginația și creativitatea.

Natalia se bucură și ea, ca un copil, de toate minunile muzeului care o face de fiecare dată să viseze cu ochii de schiși că a devenit personaj de film. Entuziasmul ei a ajutat-o să-i transforme în fani și pe turiștii bulgari pe care i-a invitat la muzeu, iar grupurile în care au fost și copii s-au bucurat de o adevărată excursie în tainele naturii și de aventura unor descoperiri pe care nu le vor uita prea curând.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News