• O nouă ordine mondială. Borza, previziuni în rafală: Nenorocirea nu vine singură!

„Criza sanitară va trece într-o lună. Greul de abia acum începe. Va urma o criză economică și alimentară pentru care România nu e pregătită, neavând resurse financiare și strategii coerente pentru a le contracara sau pentru a le atenua efectele. Măsurile disproporționate de distanțare socială și de suspendare sau încetare a unor activități economice raportate la amploarea pandemiei (incomparabil mult mai redusă decât în alte state) vor genera o criză economică cu efecte sociale dramatice. Măsurile de distanțare socială, izolare, carantinare trebuiau să vizeze exclusiv persoanele vulnerabile, cu predilecție pensionarii și cei cu complicații medicale sau comorbidități. Restul cetățenilor trebuiau să muncească într-un program normal, evident cu luarea unor măsuri de protecție și igienă suplimentare.

COVID-19 nu e primul virus care atacă populația planetei 

În decursul istoriei umanității au fost sute și în viitor vor mai fi mii. În lupta cu pandemiile de fiecare dată a câștigat omul. La fel se va întâmpla și acum. Ne vom imuniza în masă și vom dezvolta rezistență la acest virus. În fiecare an, mor zeci de milioane de oameni din cauza fumatului, alcoolului, gripei sezoniere, cancerelor, accidentelor. Dar niciodată nu decretăm stare de urgentă, nu generăm atâta isterie colectivă și panică ce sunt de natură să demoralizeze și să demobilizeze națiunile. E posibil ca această pandemie să fie folosită ca un pretext la o mișcare mult mai amplă menită să schimbe raportul de forțe și relațiile interstatale, hegemonia și sferele de influență. O nouă ordine mondială. Dar România oricum nu contează în această ecuație. Suntem prea mici pentru un război atât de mare.

Ce lasă Coronavirusul în urmă?

Vreo 500 de morți, 1.5 milioane șomeri, câteva zeci de mii de firme în faliment, un deficit bugetar de 10%, intrarea economiei în recesiune cu o contracție de 5% pe trimestrele II și III, retrogradarea ratingului de țară de la stabil la negativ, imposibilitatea finanțării deficitelor și datoriilor. Fiind an electoral cu alegeri locale și parlamentare, statul scapă și acum de restructurare. Vom păstra același aparat birocratic hipergonflat și hiperremunerat, anacronic și ineficient, dar mare consumator de resurse.

Eu spun că a venit vremea reformelor. Măcar în al 12-lea ceas să realizăm lucrul asta. Nu ne mai permitem să aruncăm an de an peste 50 miliarde euro în administrație, sănătate și învățământ. Murim oricum cu zile prin spitalele patriei. Avem peste 400 mii salariați în sistemul public de sănătate din care doar 34 mii sunt medici! Nu mai putem finanța 367 spitale publice din care peste 200 nu au nici specialiști nici aparatură medicală pentru investigații. Învățământul românesc, vorba fostului președinte, "scoate proști cu diplomă", iar conform actualului președinte "analfabeți funcționali". Deși populația școlară s-a înjumătățit de la 5 la 2.5 milioane finanțăm peste 350 mii posturi în educație. Mai mult decât atât în plină criză sanitară, plătim salarii întregi, inclusiv spor pentru orele suplimentare, la o armata de dascăli, deși cursurile au fost suspendate de vreo 6 săptămâni! Solidaritatea e doar pentru fraierii din privat nu și pentru șmecherii de la stat. Ce să mai vorbim de administrație decât că este cea mai mare gaură neagră a bugetului de stat.

Până când vom defila cu peste 3200 de UAT-uri, din care 443 comune au sub 1500 locuitori și 27 de orașe sub 5000, (pragul minim prevăzut de lege), cu 3200 de primari și tot atâtea secretare, cu zeci de mii de consilieri și alte zeci de mii de plimbatori de hârtii? Guvernul Năstase a administrat treburile țării în perioada 2000-2004 cu 800 mii bugetari. De ce avem nevoie azi de 1.4 milioane? Că doar populația țării nu a crescut. Din contra vreo 5 milioane de români au luat calea pribegiei. O administrație publică cu cât este mai suplă cu atât este mai eficientă, mai aproape de cetățean și de nevoile lui. Avem nevoie să informatizăm, să debirocratizam și să digitalizăm administrația publică. Dar în primul rând e nevoie de o restructurare și o reforma radicală. Polonia o țara dublă că populație și cu o suprafața cu 90 mii km2 mai mare, comparativ cu România, în 1998 și-a reformat administrația reducând numărul uat-urilor de la 4600 la 2700. E unul dintre motivele pentru care în criză economică din 2008-2009 Polonia a fost singură țara din UE care a înregistrat creștere.

Trebuie să abandonăm discursul și politicile populiste. Nu poți da la popor decât după posibilități, nu după nevoi. Nevoile întotdeauna vor fi mai mari decât posibilitățile. Și atunci nu înțeleg întrecerea asta socialistă dintre opoziție și putere în a arunca cu pomeni în popor.

Fraților, înțelegeți că am ajuns la fundul sacului!

Mâine, poimâine nu o să avem nici o pară chioară. Avem o datorie externă de peste 105 miliarde euro, plecând de la 0 în 1990! Ce am făcut cu atâta bănet? Nu am construit o școala, un spital, o fabrică. Din contra am închis vreo 3000 de școli, 70 spitale și peste 8500 de fabrici, uzine și combinate! Că efect al măsurilor de stimulare a economiei și de susținere a agenților economici afectați de Coronavirus încasările la bugetul de stat au scăzut cu 40% în Martie. În lunile următoare vor scădea și mai mult. Vom avea un nerealizat în colectare de peste 60 miliarde lei care adunat la cei 40 miliarde lei deficit bugetar asumat prin legea bugetului de stat vor da o gaură de 100 miliarde lei în bugetul țării, adică 10% din PIB! Că să înțeleagă toată lumea am angajat cheltuieli de 400 miliarde lei și o să avem venituri de mai puțîn de 300 miliarde. Împărțiți dumneavoastră, că mie îmi da cu virgulă. Ceea ce uită ai noștri strategi în politici bugetare este caracterul imprevizibil al veniturilor raportat la certitudinea cheltuielilor odată ce au fost angajate. Băncile românești nu vor mai putea finanța deficitul statului câta vreme le-am decapitalizat cu vreo 10 miliarde euro în urmă rescadențării pe 9 luni a ratelor pentru toți consumatorii de credite, respectiv 850 mii debitori persoane fizice și 145 mii debitori persoane juridice. Că urmare a retrogradării ratingului de țara nici băncile și instituțiile financiare internaționale nu se vor înghesui să ne finanțeze decât la costuri exorbitante.

Și cum o nenorocire nu vine niciodată singură, criza economică va fi dublată de una alimentară

Partea proastă e că nu numai visteria statului e goală, ci și cămara țării. Doar "beciurile domnești" sunt pline și o să se umple și mai abitir în perioada următoare. Din producția de grâu de peste 8 milioane tone realizată anul trecut, azi mai avem în țară în jur de 700 mii tone, inclusiv cu Rezervă de Stat. Având în vedere consumul lunar de peste 175 mii tone în câteva luni riscăm să rămânem fără pâine. Putem suplimenta porția de circ, dar s-ar putea să nu țină de foame. Anul agricol 2020 se anunță slab, luând în considerare seceta deja instalată în mai multe județe și care a afectat deja culturile pe câteva zeci de mii de hectare. Din 9.7 milioane ha lucrate avem irigații pe doar 800 mii ha(în 1989 erau irigate 3.2 mil.ha). Ar trebui că statul să subvenționeze prețul energiei necesară alimentării stațiilor de pompare și punere sub presiune. E vorba de doar 122 milioane lei.

Nici cu cărnița nu stăm mai bine. Din 10 milioane porci necesari pentru consumul anual, avem doar 2.4 milioane. La fel de prost stăm și la carnea de pasăre. Ne va trebui 1 miliard euro să importăm. Problema este dacă vom avea bani și de unde. Că toate țările vor fi afectate de criză.

Din acest motiv, prioritatea 1 a guvernului este de a direcționa resursă bugetare în agricultură. Un popor trebuie hrănit și în vremuri de pace și cu atât mai mult în vremuri de criză. În această perioadă se desfășoară lucrări de însămânțare pentru culturile de primăvară. Dacă făină nu o să prea avem, măcar mălai să facem. Că tot suntem o țară de mămăligari, spun unii mai răutăcioși. Doar că vreo 26 mii fermieri, care cultivă 6.5 milioane ha teren agricol, adică 2/3 din suprafața toatală, așteaptă și azi de la stat rambursarea accizei pe motorină aferentă trimestrului lV 2019!

Vorbim de doar 117 milioane lei bani puțini pentru stat dar foarte mulți pentru fermieri. Agricultura trebuie prioritizată. Trebuie să încurajam investițiile în acest sector. Raportat la potențialul agricol, putem dubla în 5 ani ponderea acestei ramuri în PIB. Securitatea alimentară e mai importantă decât Securitatea energetică sau chiar militară. Totul până la papă”, a scris deputatul Remus Borza pe blogul său, remusborza.ro.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News