O nouă procedură minim invazivă disponibilă la ARES: tratamentul fără bisturiu al trombozei venoase profunde
Tromboza venoasă profundă, cu complicațiile sale, sindromul post-trombotic și embolia pulmonară, reprezintă a treia cea mai răspândită afecțiune cardiovasculară și o cauză importantă de mortalitate în întreaga lume.
Sindromul post-trombotic reprezintă o complicație a trombozei venoase profunde care se manifestă atunci când la nivelul venelor profunde apar îngustări sau se formează cheaguri de sânge care îngreunează circulația de întoarcere a sângelui.
”Studiile arată că marea majoritate a pacienților care dezvoltă sindrom post-trombotic (90%) ajung să nu mai poată munci în maximum 10 ani de la debutul simptomelor” atrage atenția dr. Florin Bloj, medic specialist radiolog la ARES.
”Arterele au un perete muscular care permite sângelui să circule cu o viteză mai mare. Circulația prin vene este îngreunată de postura bipedă, statul în picioare și gravitație. De aceea, la nivelul venelor există mai multe seturi de valve. Venele sunt ca niște ecluze și sângele este pompat de la un sistem de valve în sus. Dacă există o stază venoasă și vasele se dilată, aceste valve devin ineficiente, nu mai au rolul de a închide, ceea ce duce la distrugerea lor. În consecință, sângele stagnează, se îngroașă și se transformă în trombi” explică dr. Bloj.
Simptome: dureri la mers, edem și învinețirea pielii
Există două forme ale trombozei venoase profunde, în funcție de timpul scurs de la debutul simptomelor. În forma acută, în maximum 4 săptămâni de la apariția simptomelor, pacienții resimt durere, edeme, umflături ale picioarelor, dificultăți la mers. Piciorul afectat poate fi umflat, dureros, cu piele palidă sau vânătă, cu extremitățile reci. În anumite cazuri, poate să apară gangrena, la nivelul degetelor de la piciorul afectat. Aceasta este o urgență majoră și necesită apelarea de urgență a medicului, existând risc ridicat ca un tromb să migreze în circulația sângelui și să blocheze artera pulmonară, producând embolie pulmonară. În forma cronică, la mai mult de 4 săptămâni de la debutul simptomelor, dacă acestea nu sunt tratate, începe să se instaleze sindromul post-trombotic. Simptomele asociate acestui sindrom sunt hipertensiunea venoasă a piciorului afectat, claudicația (dureri sau crampe la mers), edeme și ulcerații la nivelul piciorului.
”Umflăturile picioarelor, dificultățile la mers, apar diferențe între cele două membre din punct de vedere al diametrului. De obicei, acestea dispar când pacientul este în clinostatism, de exemplu în timpul nopții, când doarme. Atunci circulația de întoarcere este favorizată. Dar în timpul zilei vedem că din nou apare umflătura la nivelul membrului inferior, durere, claudicație (durere la un anumit număr de pași, care devine tot mai mic)” explică dr. Bloj.
Cea mai eficientă variantă de tratament este procedura minim invazivă
Din păcate, medicamentația nu ajută foarte mult în procesul de recuperare. Terapia cu anticoagulante sau cu trombolitice nu face decât să prevină complicațiile trombozei venoase, adică embolismul pulmonar. Însă terapia medicamentoasă nu poate acționa asupra trombilor deja formați. Aceștia pot fi îndepărtați numai prin intervenție chirurgicală sau prin proceduri intervenționale, minim-invazive.
Trombectomia chirurgicală presupune ca vasul afectat să fie deschis și trombul îndepărtat pe cale chirurgicală. Această intervenție are indicații limitate și o rată destul de mare de complicații. De cealaltă parte, cele mai recente studii arată că terapia endovasculară, minim-invazivă, are cele mai ridicate șanse de reușită în tratamentul trombozei venoase profunde și în prevenirea sindromului post-trombotic. Angioplastia venoasă cu balon și/sau stent implică dilatarea vasului afectat cu un balon și, în anumite cazuri, montarea unui stent metalic care fixează trombul în peretele vasului. Procedura se face cu analgo-sedare, pacientul este conștient, nu resimte durere și poate fi externat în maximum 24 de ore de la intervenție.
”Vorbim de multiple avantaje ale procedurii endovasculare: scăderea riscului de infecție intraspitalicească (o procedură chirurgicală deschisă întotdeauna implica si alte riscuri), confortul pacientului în timpul procedurii endovasculare este net superior, pentru aceeași eficiență. În plus, durata procedurii este mult mai scurtă” concluzionează dr. Florin Bloj, medic radiolog intervenționist la ARES.
Procedura de angioplastie venoasă cu balon și/sau stent este disponibilă la ARES, în Spitalul Oncologic Monza, din cadrul Enayati Medical City.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
